2017-08-24 13:30:00

Radio Vatican. Buletinul nostru de știri: 24 august 2017


RV 24 aug 2017. Știrile zilei la Radio Vatican difuzate în emisiunea radiofonică sau publicate pe pagina web:

Săptămâna Liturgică Națională. Papa: Liturgia, izvor și culme a vitalității Bisericii
Joi, 24 august, în jurul orei prânzului, Sfântul Părinte s-a întâlnit cu cei circa 800 de participanți la cea de-a 68-a Săptămână Liturgică Națională, cu desfășurare la Roma, între 21 și 24 august. În acest an, evenimentul a avut tema: "O liturgie vie pentru o Biserică vie" și s-a desfășurat în contextul împlinirii a 70 de ani de la fondarea Centrului de Acțiune Liturgică. În discursul adresat participanților la Săptămâna Liturgică Națională, pontiful a reparcurs cei 70 de ani activitate a Centrului de Acțiune Liturgică, propunând totodată câteva reflecții privind tema din acest an.

Un nou nunțiu apostolic în R. Dominicană
Suveranul Pontif l-a numit nunțiu apostolic în R. Dominicană și delegat apostolic în Puerto Rico pe arhiepiscopul titular Ghaleb Bader, până acum nunțiu apostolic în Pakistan.

Alte mențiuni din agenda pontificală
Tot joi, 24 august a.c., papa Francisc i-a primit în audiență, în biroul din Aula Paul al VI-lea, pe secretarul general al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, rev. Olav Fykse, și pe moderatoarea Comitetului central al aceluiași Consiliu ecumenic, dna. Agnes Abuom. Succesiv, Sfântul Părinte l-a primit în audiență pe nunțiul apostolic în Argentina, arhiepiscopul titular Emil Paul Tscherrig. 

Duhul Sfânt, dătătorul de speranță: tweet-ul papei Francisc
"Oamenii au nevoie de speranță pentru a trăi și de Duhul Sfânt pentru a spera", se spune în mesajul papei Francisc, de joi, 24 august, postat pe contul de Tweeter @Pontifex, disponibil în 9 limbi.

Federația Rusă: cardinalul Pietro Parolin s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin
 "Întâlnirea dintre cardinalul Pietro Parolin  și președintele Vladimir Putin a avut loc în reședința prezidențială de la Soci, a durat circa o oră și s-a desfășurat într-un climat pozitiv, cordial, de respect și de ascultare reciprocă, cu un sincer schimb de opinii privitoare la diferite tematici internaționale și referitoare la raporturile bilaterale", se spune într-o notă informativă transmisă de Sala de Presă a Sfântului Scaun, referitoare la întâlnirea dintre cardinalul secretar de Stat și președintele Federației Ruse, care a avut loc miercuri, 23 august, în contextul vizitei cardinalului Parolin în Rusia, cu desfășurare între 20 și 24 august. La încheierea colocviului, cardinalul secretarul de Stat i-a dăruit președintelui Putin reprezentarea artistică, din bronz, a unei ramuri de măslin, ca simbol al păcii. La rândul său, președintele Federației Ruse i-a oferit în dar o serie de monede de colecție, dedicate Jocurilor Olimpice de la Soci.
Joi, 24 august, în cursul dimineții, după celebrarea Sfintei Liturghii la Nunțiatura din Moscova, cardinalul Parolin revine la Roma. (AM)

Cardinalul Parolin participă la sărbătoarea Sfântului Augustin de la Pavia
În bazilica Sfântul Petru din orașul italian Pavia are loc în seara de joi, 24 august, expunerea, pentru venerația credincioșilor, a relicvelor Sfântului Augustin. Începe astfel programul manifestărilor prilejuit de Sărbătoarea Sfântului care culminează pe 28 august, comemorarea liturgică a episcopului din Hipona, cu Sfânta Liturghie prezidată de cardinalul secretar de stat Pietro Parolin. Expunerea relicvelor se desfășoară la finalul Sfintei Liturghii prezidată joi seară de episcopul Vittorio Lanzani, delegat al bazilicii Sfântul Petru din Cetatea Vaticanului. Rămășițele pământești ale Sfântului Augustin sunt păstrate la Pavia încă din secolul al VIII-lea, fiind aduse aici la inițiativa regelui longobard Liutprando. Intervievat recent de jurnalistul Antonello Sacchi, cardinalul Parolin a spus că «epoca noastră, după cum cu toții putem observa, se configurează ca o migrație continuă, aproape obsesivă. Vin în Europa, mai ales în Italia, foarte mulți din Africa, dar și din Asia. În Italia, șomajul în rândul tinerilor îi face pe aceștia să emigreze și, împreună cu ei, pe părinții lor, care merg să-i viziteze, merg pe urmele lor. Augustin, în cartea sa ”Confesiuni”, este imaginea tânărului migrant în căutarea unei vieți mai bune. El a venit din Africa în Italia, la Roma, la Milano, și după cinci ani s-a întors în patria sa, în cetatea Tagaste, situată la marginea Imperiului Roman. L-au urmat mama lui, fratele și sora lui, câteva rude, mai mulți prieteni. În timpul etapelor emigrării, ei erau mereu în căutarea unui ajutor, a unui prieten și se rugau mereu, îl căutau pe Dumnezeu, consolarea lor. ”Confesiunile” lui Augustin reprezintă, din acest punct de vedere, cartea de rugăciune a unui migrant». În cadrul manifestărilor de la Pavia, subliniază organizatorii, se va marca și împlinirea a zece ani de la vizita pastorală a papei Benedict al XVI-lea la Pavia, efectuată pe 22 aprilie 2007, pornind de la cuvintele sale potrivit cărora ”De aici, el [Augustin] continuă să vorbească”. Programul manifestărilor cuprinde și o serie de conferințe pe tema ”Augustin: omul, păstorul și misticul”, prin care se dorește scoaterea în evidență a dimensiunii mistice a omului de rugăciune, gândire și spiritualitate din secolul al V-lea. ”Augustin”, a spus priorul comunității augustiniene din Pavia, pr. Antonio Baldoni, ”nu este un «obiect» cultural de analizat. El trebuie amintit ca omul îndrăgostit de Cristos, slujitorul Bisericii care o considera ca mamă de cinstit, dar și ca filosof și cercetător subtil al misterelor credinței creștine”. 

Italia. A doua zi de lucrări la simpozionul anual dedicat Fericitului Antonio Rosmini
A început marți și se încheie vineri, 25 august, al 18-lea curs anual al Simpozioanelor Rosminiene care în 2017 are ca temă ”Reforma gândirii, societății și a Bisericii”. Participanții își îndreaptă atenția spre aspectele practice pe care Reforma luterană, la cinci sute de ani de la desfășurare, continuă să le realizeze în gândirea socială și eclezială a timpurilor noastre. Simpozionul se desfășoară la Stresa, în nordul Italiei, locul în care Fericitul Antonio Rosmini (1797 – 1855), preot, filosof și fondator, a trecut la cele veșnice. Beatificat în 2007 de Benedict al XVI-lea, Fericitul Antonio Rosmini este cinstit anual în calendarul latin pe 1 iulie. După prima zi a simpozionului de la Stresa, cu intervențiile prezentate de directorul Centrului internațional de studii rosminiene, Umberto Muratore, și de prof. Giuseppe De Rita, lucrările au continuat miercuri cu prelegerile oferite de filosoful Dario Antiseri și teologul Giuseppe Lorizio, profesor de teologie fundamentală la Universitatea Pontificală din Lateran. Filosoful Dario Antiseri, potrivit unui comunicat al organizatorilor, a abordat tema ”Nihilismul și relativismul: fiziologia și patologia Europei”. Făcând referință și la cercetări de inspirație laicistă, filosoful italian a evidențiat faptul că creștinismul a fost cea mai mare revoluție din istoria omenirii pentru că a pus în centru umanitarismul, libertatea, convingerea că conștiința este cea care trebuie să judece puterea și nu invers. Pentru gândirea creștină, puterea nu poate să fie absolută: numai Dumnezeu este absolut. Omul european, chiar și când nu este conștient de acest fapt, a fost forjat de gândirea creștină: el este mai presus de toate persoană, nu este făcut pentru masă. În cele din urmă, a mai spus filosoful, Europa este socratică în gândire și creștină în voință. La rândul său, teologul Giuseppe Lorizio a vorbit despre ”Scriptură și Tradiție: adevărata și falsa reformă. În dialog cu Yves Congar”. Pr. Lorizio a vorbit de o anumită neîncredere a catolicului față de Reformă. ”Cuvântul reformă”, a remarcat, ”trezește impresii paradoxale, care merge de la entuziasmul necondițional până la perplexitate și neîncredere, în special atunci când acestui termen i se alătură adjectivul protestant, iar cel care ascultă sau pronunță sintagma este un catolic devotat și înflăcărat”. Diversificate sunt, cu siguranță, ingredientele acestui eveniment istoric, dar este în afara oricărei îndoieli faptul că natura sa a fost mai presus de toate spirituală și că acest aspect de reflecție poate conduce de la o optică de neîncredere la una de înțelegere. ”Îndatorirea unui atare discernământ”, a subliniat teologul italian, ”a fost îndeplinită de Yves Congar, în opera sa fundamentală «Adevărata și falsa reformă a Bisericii», publicată pentru prima dată în 1950 și, într-o nouă ediție, în 1968”, așadar, după Conciliul Vatican II. Teologia lui Martin Luther, a mai spus profesorul Lorizio, are trei fundamente principale – rugăciunea, meditația și încercarea – dar este o teologie a neliniștii. Deși cei neliniștiți nu sunt agreați de cei aflați la putere, care preferă ”oamenii siguri”, ei sunt cei care duc mai departe spiritul de cercetare. Desigur, există și riscuri. De exemplu, atunci când totul este pus sub semnul reformării, există riscul deformării. Pe de altă parte, numeroase dimensiuni ale gândirii luterane nu pot fi trecute cu vederea, precum punerea în centru a chestiunii lui Dumnezeu și a milostivirii sale, dincolo de idolatrii și de comerț; sau, mai departe, primatul carității și al dimensiunii pastorale, pe care luteranii îl scot la fel mult în evidență ca și Biserica catolică. Toate acestea, a încheiat teologul catolic, reprezintă un punct de plecare pentru un dialog între catolici și luterani, dialog care nu este doar este posibil, ci și aducător de roade. 

Aici, emisiunea zilei:

(rv - A. Dancă)








All the contents on this site are copyrighted ©.