Cluj-Gherla. Episcopul Florentin prezintă Mesajul pastoral la Învierea Domnului

RV 11 apr 2017. ”Trecerea Domnului și trecerea noastră”. Episcopul Florentin Crihălmeanu, al eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla, a prezentat presei luni, 10 aprilie 2017, mesajul pastoral la sărbătoarea Învierii Domnului. La invitația Biroului de presă al eparhiei, coordonat de pr. Daniel Avram, au răspuns diverși colaboratori din mass-media locale și centrale. Prezentarea mesajului pascal, aflăm dintr-un comunicat de presă al eparhiei, a fost precedată de trei zile de reculegere și pregătire spirituală, desfășurate cu participarea credincioșilor în catedrala ”Schimbarea la Față”. Înregistrarea video este publicată pe canalul YouTube al Episcopiei de Cluj-Gherla, de unde este preluată pe pagina noastră Facebook, Radio Vatican România. 

La solicitarea jurnaliștilor, episcopul a vorbit, printre altele, despre posibila vizită a papei Francisc în România, pelerinajul la Cimitirul săracilor din Sighet în memoria episcopilor decedați în faimă de martiriu, organizarea unui muzeu dedicat regretatului cardinal Iuliu Hossu, continuarea lucrărilor la noua catedrală, precum și despre sesiunea de primăvară a Conferinței Episcopilor Catolici din România, care va fi găzduită de eparhia de Cluj-Gherla.

Vorbind pe larg despre originea Paștelui, episcopul Florentin a subliniat semnificația sărbătorii la evrei, înțeleasă ca ”trecere a Domnului”, pentru a scoate succesiv în evidență înțelesul cristologic, ”trecerea lui Cristos din moarte la viață”, și în fine, sensul Paștelui în viața creștinului: ”trecerea noastră de pe pământ la cer”. ”Meditând asupra morții lui Isus, noi ne pregătim acum, prin credință, învierea noastră”, a spus Ierarhul greco-catolic clujean.

Redăm în continuare o sinteză a mesajului pastoral primită la redacție din partea Biroului de presă al episcopiei. Mesajul pascal al mons. Florentin va fi prezentat pe larg credincioşilor de pe întreg teritoriul eparhiei, de către preoţi, la Sfânta Liturghie solemnă din Duminica de 16 aprilie 2017, mărita Sărbătoare a Învierii Domnului.

1. Paştile evreilor – trecerea Domnului
„În prima etapă, pornim de la un ritual foarte vechi, un obicei al popoarelor nomade care la începutul primăverii, aduceau o jertfă divinității, un miel care era înjunghiat și care le oferea speranță de prosperitate. Probabil și evreii nomazi în Egipt cunoșteau acest ritual şi pe măsură ce Dumnezeu se va dezvălui acestui popor prin Moise, acest ritual păgân se va transforma în principala sărbătoare a poporului lui Israel.

Dar, cum s-a întâmplat aceasta? În Cartea Exodului, la cap. al XII-lea, Dumnezeu vorbeşte fiilor lui Israel prin Moise, cerându-le ca, în ziua a 14-a a lunii, să sacrifice un miel. Trupul mielului se va frige, dar fără a i se zdrobi vreun os, iar cu sângele lui se vor însemna porţile caselor evreilor. Cina se va lua în grabă, îmbrăcaţi ca pentru drum, având chiar şi toiagul în mână, «pentru că este Paştile Domnului». Cuvântul Paști provine din limba ebraică şi înseamnă «trecere» sau «a sări peste». Aceasta pentru că Domnul a trecut peste casele fiilor lui Israel în această seară și le-a ocrotit, le-a ferit de moarte, în schimb casele egiptenilor care nu aveau semnul sângelui pe poartă au fost atinse de îngerul nimicitor. Era a 10-a pedeapsă care se abătea asupra poporului egiptean, moartea celor întâi născuți ai oamenilor și ai animalelor. Ca urmare a acestei nopţi îngrozitoare pentru egipteni, poporul lui Israel este invitat să plece, de către Faraonul care până atunci se opunea plecării lor.

Urmează a doua intervenţie divină, momentul în care poporul, de cca 600.000 de persoane, trece ca pe uscat Marea Roșie. Astfel, sărbătoarea Paștilor, sau «a trecerii Domnului», de acum înainte, pentru evrei va însemna, pe de o parte, ocrotirea de îngerul morții, și, pe de altă parte, trecerea miraculoasă a Mării Roșii. La această sărbătoare, fiii lui Israel își vor aduce aminte de aceste evenimente miraculoase şi vor înțelege că Dumnezeu este mereu alături de ei.

2. Paştile Domnului – trecerea din moarte la viaţă
Trecem mai departe, la Noul Testament, în momentul ultimei Cine a lui Isus. În acel timp, ritul celebrării sărbătorii Paştilor a evoluat, în două momente: prima parte este junghierea mieilor, are loc la Templu și o face numai preotul iar sângele mielului se varsă pe masa altarului pentru a fi adus ca ardere de tot. A doua parte este masa rituală, a mielului, dar după o rânduială foarte precisă, în care trebuiau binecuvântate și apoi oferite patru potire: al sfinţirii, al Scripturii, al mulțumirii și un potir de binecuvântare.

În vremea în care Isus celebrează Cina cea de Taină, este vremea înjunghierii mieilor, aşadar este o Cină Pascală. Însă, în momentul în care Isus împreună cu apostolii aduc jertfa rituală, Isus, binecuvântând potirul, nu vorbește despre mielul care a fost înjunghiat în Egipt, nici despre trecerea Mării Roșii, așa cum se obișnuia, ci vorbește despre însuși Trupul Său și Sângele său, oferite pentru iertarea păcatelor. Este, de fapt, o prefigurare a momentului în care El însuși va trece prin moarte spre viață. Nu este însă numai prefigurare, este și o consacrare a acestei pâini și a vinului, care sunt astfel transformate în Trupul și Sângele Său, așa cum El o spusese: «cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi» (cf. Io 6,54).

Iată pasul care se face de la vechiul ritual al evreilor – înjunghierea mielului, la noul ritual al creștinilor – înjunghierea noului miel – «Mielul lui Dumnezeu» care a luat asupra Sa păcatele lumii, așa cum Îl numește Sfântul Ioan Botezătorul. De-acum înainte, creștinii nu vor mai înjunghia mielul, nici la templu, nici în casele lor, ci vor aduce Jertfa Pâinii și a Vinului, care, la ceasul rânduit, se va transforma în preasfânt Trupul și Sângele lui Hristos.

3. Paștele noastre – trecerea noastră de pe pământ la cer
Creștinii celebrează trecerea Domnului prin moarte la viață – răscumpărarea păcatelor noastre ale tuturor, dar și trecerea noastră cu Hristos din moartea păcatului, la viață. Dacă ne întrebăm: «ce legătură am, eu, cel de astăzi, cu Paştile Domnului?», Sfântul Augustin răspunde: «deoarece El a murit pentru păcatele noastre şi a Înviat pentru îndreptarea noastră, în pătimirea şi Învierea Domnului este sfinţită trecerea noastră din moarte la viaţă». Cu alte cuvinte, celebrarea Sărbătorii Paştilor, pentru fiecare dintre noi, creștinii, înseamnă trecerea spre viață”.

(…) Cu suflete pline de lumină, să trecem cu Hristos prin moarte spre Viaţă, cu speranţa că la ceasul rânduit, alături de Cel Înviat, vom celebra Ospăţul Mielului Ceresc! La Trecerea Domnului prin viaţa noastră, vă doresc sărbători binecuvântate, iar bucuria Învierii să anime toate zilele vieţii noastre! Hristos a Înviat!”.

(rv – A. Dancă)