Radio Vatican. Buletinul de știri al zilei: 24 iunie 2016

RV 24 iun 2016. Știrile zilei la Radio Vatican, difuzate în emisiunea radiofonică sau publicate pe pagina noastră web:

Papa Francisc a început vineri o călătorie apostolică de trei zile în Armenia 
"În această solemnă ocazie, îi mulțumesc Domnului pentru lumina credinței aprinsă pe meleagurile voastre, credință care a oferit Armeniei o identitate unică, făcând-o mesageră a lui Cristos în rândul națiunilor. Cristos este gloria voastră, lumina voastră, soarele care va luminat și v-a dăruit o nouă viață, care v-a însoțit și susținut, mai ales în momentele de grea încercare. Mă închin în fața milostivirii lui Dumnezeu care a voit ca Armenia să devină prima națiune, încă din anul 301, care a îmbrățișat creștinismul ca pe propria religie, într-o perioadă în care în imperiul roman erau încă dezlănțuite persecuțiile". Acesta este unul din fragmentele primului discurs al papei Francisc în Armenia, rostit la catedrala Bisericii armene apostolice din Etchmiadzin, în cadrul celei de-a 14-a călătorii apostolice, cu desfășurare între 24 și 26 iunie 2016.

În ajunul plecării în Armenia, rugăciunea pontifului la bazilica Santa Maria Maggiore
Potrivit obiceiului de a se reculege în rugăciune, înaintea fiecărei călătorii apostolice, în fața icoanei Preacuratei Fecioare Maria, cinstită cu titlul "Salus Populi Romani (Mântuirea Poporului Romei), papa Francisc a mers și de această dată, la bazilica papală Sfânta Maria cea Mare, din Roma. Potrivit unui comunicat al Sălii de Presă a Sfântului Scaun, în ajunul călătoriei apostolice în Armenia, cu desfășurare între 24 și 26 iunie, în cursul serii de joi, 23 iunie, pontiful a mers la bazilica în care se păstrează icoana atât de dragă romanilor, depunând un buchet de flori  pe altarul capelei în care se află icoana  Salus Populi Romani, invocând binecuvântarea Maicii Domnului pentru această călătorie. Florile oferite de pontif aveau culorile drapelului armean: roșu, albastru, portocaliu.

Biserica armeană: istorie și liturgie
În contextul acestei călătorii apostolice, facem deseori referință la două biserici armene: una numită ”Biserica armeană apostolică”, ce nu este în comuniune cu Biserica catolică, și una numită ”Biserica armeană catolică”, al cărei rit este asemănător celei dintâi dar care este în comuniune deplină cu Sfântul Părinte Papa. Armenia este prima țară din lume care a primit Evanghelia, îmbrățișând creștinismul ca religie de stat în anul 301. Creștinismul era prezent în teritoriile armene deja din perioada apostolică. Conform unei vechi tradiții, sfinții Tadeu și Bartolomeu sunt apostolii Armeniei. Identitatea liturgică, spirituală și teologică armeană s-a format între secolele IV și XIV, un moment decisiv în acest itinerariu fiind inventarea alfabetului, realizată de călugărul Mesrop Vardapet Mashtoz între anii 405-407.

Brexit: reacția papei Francisc
S-a desfășurat pe 23 iunie în Marea Britanie referendum-ul privind ieșirea sau rămânerea țării în Uniunea European. Potrivit rezultatelor, 51,9% din participanții la vot și-au exprimat dorința de a ieși din Uniunea Europeană. Premierul britanic David Cameron, susținător al rămânerii, și-a anunțat demisia în cursul dimineții de vineri în semn de respect față de voința poporului. La tradiționalul dialog cu jurnaliștii în timpului călătoriei cu avionul, papa Francisc a subliniat importanța votului și responsabilitatea celor în cauză de a garanta binele și conviețuirea țărilor de pe continentul european: ”Eu am aflat rezultatul final aici, în avion. Când am ieșit din casă, am văzut ziarul «Il Messaggero» și încă nu erau datele definitive. A fost voința exprimată de popor. Acest fapt ne cere o mare responsabilitate pentru a garanta binele poporului Marii Britanii precum și binele și conviețuirea întregului continent european. Aceasta este așteptarea mea”, a încheiat Sfântul Părinte.

Renunțare și numire la conducerea patriarhatului latin de Ierusalim
Sfântul Părinte a acceptat renunțarea la conducerea pastorală a Patriarhatului latin de Ierusalim, prezentată pentru limită de vârstă de Beatitudinea Sa Fouad Twal (can. 401 §1 C.I.C.), și l-a numit administrator apostolic ”sede vacante” pe pr. Pierbattista Piazzaballa, O.F.M., ridicându-l la demnitatea de arhiepiscop și atribuindu-i sediul episcopal titular de Verbe. Născut pe 21 aprilie 1965 în dieceza de Bergamo (Italia), a intrat în Ordinul franciscan al Fraților Minori și a făcut profesiunea perpetuă în 1989. Sfințit preot în 1990 la Bologna, este trimis în același an la Custodia Franciscană a Țării Sfinte. După studiile de specializare la ”Studium Biblicum Franciscanum” din Ierusalim, a fost numit profesor de ebraică biblică la Facultatea Franciscană de Științe Biblice și Arheologice din Ierusalim. A început slujirea la Custodia Țării Sfinte în 1999, iar doi ani mai târziu a fost numit gardian al conventului ”Sfinții Simeon și Ana” la Ierusalim. A lucrat mult în pastorația credincioșilor catolici de limbă ebraică și a fost vicar patriarhal din 2005 până în 2008. În mai 2004 a fost ales Custode al Țării Sfinte și Gardian al Muntelui Sion, misiune pentru care a fost reales în 2010 și 2013. Mandatul său s-a încheiat în aprilie 2016, fiind preluat pe 20 mai de preotul franciscan italian Francesco Patton. 

Alte numiri pontificale
Sfântul Părinte l-a numit nunțiu apostolic în Kârgâzstan pe arhiepiscopul Francis Assisi Chullikatt, care își continuă activitatea de nunțiu apostolic în Kazahstan și Tadjikistan. De asemenea, papa Francisc i-a numit membri titulari ai Academiei Pontificale de Științe pe profesorii Francis Leo Delmonico, profesor de chirurghie la Harvard Medical School, Massachusetts General Hospital din Boston și director la New England Organ Bank din Waltham (SUA), și pe Cédric Villani, profesor de matematică la Universitatea din Lion și director al Institutului Henri Poincaré (UPMC/CNRS) din Paris (Franța). Actuala Academie Pontificală de Științe a fost fondată la Roma în 1603 cu numele de ”Academia Linceorum”. După un parcurs istoric bogat, a fost restaurată în 1847 de papa Pius al IX-lea cu numele de ”Pontificia Accademia dei Nuovi Lincei”. Ampliată de Leon al XIII-lea și dotată cu un nou sediu într-un edificiu istoric din Grădinile Vaticanului, a fost refondată de Pius al XI-lea în 1936 care i-a dat denumirea actuală de ”Pontificia Academia Scientiarum”. Aceasta depinde direct de Suveranul Pontif și este alcătuită din 80 de ”academicieni pontificali”, numiți de Papa la propunerea Corpului Academic și aleși fără alte criterii decât excelența în științele matematice și experimentale din orice țară. Academia Pontificală de Științe este în prezent unică în felul său, fiind singura Academie de științe cu caracter supranațional din lume.

Aici, emisiunea zilei:

(rv - A. Dancă)