Să ne însușim privirea milostivă a lui Isus: papa Francisc, la audiența generală jubiliară

Evlavia, unul din cele șapte daruri ale Duhului Sfânt, și milostivirea lui Dumnezeu, au fost în centrul catehezei prezentată sâmbătă de papa Francisc la audiența generală jubiliară din Piața Sfântul Petru. Ploaia insistentă și rece din timpul audienței a pus la grea încercare răbdarea pelerinilor. Date fiind condițiile meteo, bolnavii au fost conduși în Aula Paul al VI-lea, unde papa Francisc a mers înainte de cateheză ca să-i salute și să-i încurajeze.

Adresându-se credincioșilor din Piața Sfântul Petru, papa Francisc a remarcat că ”printre numeroasele aspecte ale milostivirii, se află unul care constă în a simți milă față de cei care au nevoie de iubire”. Cuvântul latinesc ”pietas” (evlavia), foarte frecvent în lumea greco-romană din antichitate, indica „un act de supunere față de cei mai mari, mai întâi devoțiunea datorată zeilor și apoi respectul fiilor față de părinți, mai ales de cei înaintați în vârstă”. Aceste sentimente, a continuat Sfântul Părinte, au ajuns în timpurile noastre să aibă alte conotații, fiind confundate cu ”o emoție superficială” care ”ofensează demnitatea celuilalt”. Tot la fel, a subliniat Pontiful, ”pietatea nu trebuie confundată cu compasiunea pe care o simțim față de animalele care trăiesc în jurul nostru: într-adevăr, uneori se întâmplă ca unul să aibă asemenea sentimente față de animale dar rămâne indiferent față de suferințele fraților. De câte ori vedem lume atât de atașată de pisici și câini, dar căreia nu-i pasă de foamea vecinului sau a vecinei”.
Papa Francisc: ”Pietatea de care vrem să vorbim este o manifestare a milostivirii lui Dumnezeu. Este unul din cele șapte daruri ale Duhului Sfânt pe care Domnul le oferă discipolilor săi ca să-i facă «ascultători în a urma impulsurile Duhului Sfânt» (Catehismul Bisericii Catolice, 1830). De atâtea ori în Evanghelie este relatat strigătul spontan pe care persoanele bolnave, stăpânite de diavol, sărace sau mâhnite îl îndreptau spre Isus: «Fie-ți milă» (cf Mc 10, 47-48; Mt 15,22; 17,15). Tuturor, Isus le răspundea cu o privire de milostivire și mângâierea prezenței sale”.

În aceste cereri de ajutor și de milă, fiecare își exprimă și credința sa în Isus, numindu-l ”Învățător”, ”Fiul lui David” și ”Domn”: ”intuiau că în El este ceva extraordinar, care avea puterea de a-i ajuta să iasă din condiția de tristețe în care se aflau. Percepeau în El iubirea lui Dumnezeu însuși. Și chiar dacă mulțimea se îmbulzea în jurul său, Isus își dădea seama de acele cereri de ajutor și i se făcea milă, mai ales când vedea persoane suferinde și rănite în demnitatea lor, ca în cazul unei femei care suferea de hemoragie (cf Mc 5,32). El le îndemna să aibă încredere în El și în Cuvântul său (cf In 6, 48-55). Pentru Isus a-ți fi milă înseamnă a împărtăși tristețea celui pe care îl întâlnește, dar în același timp a acționa în prima persoană pentru a schimba tristețea în bucurie”.
Papa Francisc: ”Și noi suntem chemați să cultivăm în noi o atitudine de milă în fața atâtor situații ale vieții, lepădând indiferența care ne împiedică să recunoaștem exigențele fraților care ne înconjoară și eliberându-ne de robia bunăstării materiale (cf 1 Tm 6,3-8). Să privim la exemplul Fecioarei Maria, care se îngrijește de fiecare din fiii ei și este pentru noi, cei care credem, icoana milei”.

Primiți la final și Binecuvântarea apostolică a Sfântului Părinte.

(rv – A. Dancă)