Dumnezeu nu renunță la niciunul dintre noi: papa Francisc, la cateheza audienței generale

RV 04 mai 2016. Dumnezeu îi iubește pe toți, nu-l elimină pe nimeni, nu cunoaște cultura noastră a rebutului: a spus papa Francisc la cateheza audienței generale de miercuri, cu participarea a zeci de mii de pelerini, în Piața sfântul Petru. După parabola fiului risipitor (Lc 15, 11-32), Pontiful a continuat seria meditațiilor biblice despre milostivirea divină și a vorbit de această dată despre parabola oiței regăsite (Lc 15, 1-7). Pentru Isus, a evidențiat Sfântul Părinte, nu există oi care s-au pierdut pentru totdeauna. Stilul de acțiune a lui Dumnezeu este orientat de iubire și milostivire. La rândul lor, a spus Papa Francisc la cateheză, creștinii nu trebuie să se închidă în ei înșiși pentru că altfel vor avea ”un miros greoi de aer închis”. 

Dumnezeu îi iubește pe toți oamenii, nu-l elimină pe nimeni și nu cunoaște cultura noastră a rebutului: a spus papa Francisc la cateheza audienței generale de miercuri, cu participarea a zeci de mii de pelerini, în Piața sfântul Petru. După parabola fiului risipitor (Lc 15, 11-32), Pontiful a continuat seria meditațiilor biblice despre milostivirea divină și a vorbit de această dată despre parabola oiței regăsite (Lc 15, 1-7). Pentru Isus, a evidențiat Sfântul Părinte, nu există oameni care s-au pierdut pentru totdeauna. Stilul de acțiune a lui Dumnezeu este inspirat exclusiv de iubire și milostivire. La rândul lor, a spus Papa Francisc la cateheză, creștinii nu trebuie să se închidă în ei înșiși, și cu atât mai puțin față de cei care s-au îndepărtat, pentru că altfel vor avea ”un miros greoi de aer închis”.

Imaginea păstorului care merge în căutarea oiței rătăcite și, găsind-o, o pune pe umerii săi, este icoana ”solicitudinii lui Isus față de cei păcătoși” dar și a ”milostivirii lui Dumnezeu care nu se resemnează” să piardă pe vreunul dintre fiii săi. Păstorul este ”unicul, adevăratul protagonist al parabolei, totul depinde de el”. Dumnezeu, cu alte cuvinte, îi caută pe fiii săi rătăciți pentru ca apoi să facă sărbătoare împreună cu toți ceilalți. ”El merge în căutarea oiței pierdute pentru că fiecare dintre ele este foarte importantă pentru El, dar aceea [care s-a pierdut] are cel mai mult nevoie, este cea mai abandonată, cea mai uitată, iar El merge să o caute acolo unde se află”. Altfel spus, ”milostivirea față de cei păcătoși este stilul cu care acționează Dumnezeu; El nu se poate resemna în fața faptului ca vreo persoană să se piardă”.
Papa Francisc: «Dumnezeu nu cunoaște cultura noastră actuală a rebutului, aceasta nu pătrunde în Dumnezeu. Dumnezeu nu elimină nicio persoană. Dumnezeu îi iubește pe toți, îi caută pe toți, pe toți! Unul câte unul. El nu cunoaște aceste cuvinte: a-i da deoparte pe oameni, pentru că El este în totalitate iubire și în totalitate milostivire».

În timp ce Domnul caută oița rătăcită, a spus Pontiful continuând comentariul la parabola din Evanghelie, celelalte 99 participă la reunificarea turmei. ”Păstorul va fi de găsit acolo unde oaia s-a pierdut”. Prin urmare, ”Domnul trebuie căutat acolo unde El vrea să ne întâlnească, nu unde noi pretindem să-l găsim! În nici un alt fel nu se va reface unitatea turmei decât urmând calea trasată de milostivirea păstorului”.

În comunitatea creștină se găsește întotdeauna câte unul care ”a plecat lăsând locul gol”. Uneori, aceasta lasă de înțeles că ar fi ”o pierdere inevitabilă”, dar în acest fel există pericolul - în ”micile comunități, în parohii” - de a se închide într-un staul ”în care nu se simte mirosul oilor”. ”Iar noi, creștinii, nu trebuie să fim închiși pentru că vom avea mirosul greoi al lucrurilor închise”. De exemplu, ”atunci când lipsește avântul misionar, care ne face să ne întâlnim cu ceilalți”.
Papa Francisc: «Nicio distanță nu poate să-l țină departe pe păstor și nicio turmă nu poate să renunțe la un frate. (…) A-l găsi pe cel care s-a pierdut este bucuria păstorului și a lui Dumnezeu, dar este și bucuria întregii turme”.

La saluturile finale adresate pelerinilor, papa Francisc a menționat în mod particular ”rudele și prietenii noilor gărzi elvețiene, care au venit la Roma cu ocazia depunerii jurământului”. Referindu-se la pelerinii polonezi, Sfântul Părinte a subliniat că ieri s-a celebrat în patria lui Ioan Paul al II-lea sărbătoarea Fericitei Fecioare Maria, Regina Poloniei. Rugăciunea acestei sărbători amintește că ”Dumnezeu a dat națiunii voastre în Fecioara Maria un ajutor minunat și o ocrotire pentru ca, grație mijlocirii ei, credința să se bucure de o continuă libertate iar patria voastră să propășească în pace”.

”Vă doresc ca pelerinajul vostru” a spus Pontiful pelerinilor de pe toate continentele, ”să fie bogat în roade spirituale pentru ca, pășind cu credință prin Poarta Sfântă, să dobândiți indulgența pentru voi, pentru cei dragi ai voștri și pentru răposații voștri”.

În fine, la nelipsitul salut adresat la finalul audienței generale celor tineri, bolnavilor și mirilor căsătoriți recent, papa Francisc a subliniat că „luna mai este dedicată Fecioarei Maria. Dragi tineri, cultivați devoțiunea față de Maica lui Dumnezeu prin recitarea zilnică a rozariului! Dragi bolnavi, simțiți apropierea Mariei din Nazaret, mai ales în ceasul crucii iar voi, dragi soți recent căsătoriți, rugați-o ca să nu lipsească niciodată din casa voastră iubirea și respectul reciproc”.

Primiți și binecuvântarea apostolică invocată de papa Francisc la audiența generală de miercuri, 4 mai 2016, în Piața Sfântul Petru, după cântarea rugăciunii ”Tatăl Nostru”.

(rv – A. Dancă)