26 februarie 2016. Credința adevărată constă în a avea ochi pentru săracii care ne stau alături: a spus papa Francisc la Sfânta Liturghie de joi dimineață (25 februarie), celebrată în capela Casei Sfânta Marta din Vatican.
Acei creștini, într-un glob al vanității…
În Evanghelia din liturghia zilei, Isus istorisește
parabola omului bogat "care se îmbrăca în purpură și mătăsuri fine și se bucura în
fiecare zi cu mare fast", bogat care nu-l vedea pe săracul de la poarta casei lui,
"al cărui nume era Lazăr, plin de bube". Papa ne îndeamnă să ne întrebăm: "Ce fel
de creștin sunt: un creștin aflat pe calea minciunii, a vorbei goale sau un creștin
aflat pe calea vieții, a faptelor, a punerii în practică a cuvintelor?".
Referindu-se la bogatul din Evanghelie, pontiful își imaginează că era un om care
cunoștea cu siguranță preceptele religioase, care mergea în fiecare sâmbătă la sinagogă
și o dată pe an la templu, care avea un anumit spirit religios, însă…
P. Francisc:
"Era un om închis în lumea sa mică, o lume a ospețelor, a hainelor scumpe, a vanității,
a prietenilor, un om închis într-un glob al vanității. Nu avea capacitatea să privească
dincolo, având privirea îndreptată doar asupra propriei lumi. De pildă, nu se gândea
la suferințele multor persoane, la necesitatea de a sta lângă un bolnav; se gândea
doar la el, la propriile bogății, la viața lui îndestulată. Era sclavul plăcerilor."
Săracul este Isus care bate la poarta inimii noastre
Bogatul avea doar în aparență un simț religios însă,
în realitate, nu cunoștea nicio periferie și trăia pe deplin închis în sine însuși.
Nu cunoștea periferia care se afla chiar la poarta propriei case. Parcurgea calea
minciunii pentru că avea încredere doar în el însuși, în avuțiile lui, fără a se încrede
în Dumnezeu. Pontiful subliniază un alt aspect important: faptul că bogatul este lipsit
de identitate, faptul că numele său nu este menționat în fragmentul biblic, el fiind
numit doar printr-un adjectiv care-i evidențiază statutul economic, aspect ce indică
pierderea substanței, a forței:
P. Francisc: "Câteodată persoanele sunt definite cu adjectivele: 'bogat', 'cu putere', 'în măsură să facă tot ce vrea'… auzim vorbindu-se chiar și despre preoți sau episcopi carieriști, aceste persoane nefiind chemate pe nume, ci prin adjectivele care le caracterizează, aspect cauzat tocmai de lipsa de substanță. Însă, mă întreb: 'Dumnezeu, care este Tată, nu s-a milostivit de acest om, nu i-a bătut la poartă pentru a-l mișca'? Da, sigur, a fost la poarta lui în persoana săracului Lazăr, încercat de lipsuri, de necazuri, de boli, i-a bătut la poartă astfel încât să-și deschidă inima și să lase să pătrundă milostivirea. Însă bogatul nu voia să răspundă, căci pentru el nu se afla nimeni dincolo de poartă."
Harul de a-i vedea pe cei săraci
Fiind în timpul Postului Mare, papa Francisc ne amintește
că ne va face bine să ne întrebăm ce străzi parcurgem:
Papa Francisc: "Să ne punem întrebarea:
mă aflu pe calea vieții sau a minciunii? Câte ocluziuni am în inima mea? În ce constă
bucuria mea: în a face sau în a spune? Aflu bucurie în gestul de a ieși din mine însumi
pentru a merge în întâmpinarea altuia, pentru a împlini opere de milostivire sau mă
complac rămânând închis în mine însumi? Bucuria trebuie găsită în faptele de milostenie.
Să-i cerem Domnului harul de a-i vedea mereu pe cei săraci, pe numeroșii Lazări care
bat la poarta inimii, ieșind din noi înșine cu generozitate, cu o atitudine de îndurare,
astfel încât mila Domnului să ne pătrundă în inimi."
RV/AM
All the contents on this site are copyrighted ©. |