Milostivirea și dreptatea în edificarea societății pluraliste: card. Scola

5 decembrie 2015.  Cardinalul arhiepiscop de Milano, Angelo Scola, a rostit vineri, 4 decembrie, în bazilica 'Sfântul Ambrozie' din Milano, tradiționalul discurs adresat orașului și diecezei, cu prilejul sărbătorii Sfântului Ambrozie, patron al orașului, celebrată în data de 7 decembrie.

Apropierea inaugurării Anului Sfânt al Milostivirii, cu deschiderea Porții Sfinte a bazilicii Sfântul Petru, la 8 decembrie, a orientat discursul cardinalului Scola spre tema "Milostivirea și dreptatea în edificarea societății pluraliste". "Prin acest tradițional discurs către Oraș, cu ocazia solemnității Sfântul Ambrozie, aș vrea să reflectăm împreună cu toți credincioșii, cetățenii, actorii sociali și responsabilii instituțiilor din metropola noastră, asupra unei teme esențiale privind practica binelui comun", a spus cardinalul Scola, explicând dorința sa de a reflecta asupra legăturii dintre dreptate și milostivire.

Referindu-se la Bula "Misericordiae Vultus", a Papei Francisc, arhiepiscopul de Milano evidențiază îndemnul Pontifului  de a vedea milostivirea și dreptatea ca pe "două dimensiuni ale unei realități unice care se dezvoltă progresiv până la atingerea punctului său maxim în plinătatea iubirii" (Papa Francisc, Misericordiae vultus, n.20), evidențiind existența unui raport delicat dintre milostivire și dreptate.

Card. Scola: "De fapt, câteodată percepem, atât la nivel personal cât și la nivel social, tensiunea dintre dreptate și milostivire, care crește în fața experienței răului, a necesității ispășirii pedepsei pentru repararea răului făcut și a practicării iertării. Există totodată delicte brutale, precum îngrozitoarele acte de terorism la care asistăm, în care pare să nu existe nicio posibilitate de remediere. În acest caz, răul apare ca fiind absolut iremediabil, iar dreptatea și milostivirea ar fi astfel în conflict. Și totuși, din corelarea acestor doi factori, derivă o serie de consecințe care gravează în termeni decisivi asupra calității vieții fiecărei persoane și a societății civile."

Pentru înfruntarea unor tematici atât de aprinse care suscită, nu de puține ori, reacții contrastante în rândul opiniei publice, este necesar să se reflecte asupra experienței comune a tuturor oamenilor, indiferent de etnia, cultura și religia căreia i-ar aparține. Mai mult, exigența dreptății implică o relație care nu poate fi niciodată redusă la o realitate raportată doar la două persoane, a explicat cardinalul Scola. Citându-l pe Paul Ricoeur, autorul lucrării "Dreptul, dreptatea și eșecurile sale", arhiepiscopul de Milano reliefează faptul că "ideea de dreptate nu este altceva decât ideea de bine considerată în raport cu ceilalți".

De asemenea, exigența dreptății trebuie considerată în legătură cu necesitatea unei creșteri pentru întreaga familie umană, a favorizării realizării aspirațiilor omenești celor mai profunde, care nu pot fi limitate doar la bunăstarea materială și nici la ordinea publică. Este necesară dimensiunea milostivirii, ce posedă afinitate cu justiția, întrucât ambele "au ca orizont bunele relații dintre oameni".

"Milostivirea și dreptatea posedă mai multe afinități decât s-ar putea crede la prima vedere, aceste puncte comune făcând posibilă înfruntarea conflictului". Punând milostivirea în legătură cu dreptatea, cardinalul Scola a evidențiat două elemente fundamentale pentru înțelegerea acestui raport: faptul că milostivirea Tatălui se manifestă în Isus Cristos, iar dreptatea lui Dumnezeu este Dumnezeu însuși care își arată milostivirea prin Crucea Domnului, mântuindu-ne prin puterea iubirii sale.

Un alt aspect atins de arhiepiscopul de Milano în discursul către oraș și dieceză, prilejuit de Sărbătoarea Sfântului Ambrozie, se referă la milostivirea și dreptatea în conviețuirea socială, accentuând îndeosebi la importanța iertării în viața de zi cu zi, valoarea familiei, a educației, a demnității umane și a sistemului legislativ.

Din discursul cardinalului Angelo Scola nu au lipsit referințele la necesitatea aprofundării unei culturi a primirii, ca și necesitatea unei reflecții complete privind cauzele care stau la baza fenomenului migratoriu, mai ales la nivelul sistemului socio-economic.

Privitor la agravarea fenomenului terorismului islamist și la amploarea pe care o ia tot mai mult în Europa, arhiepiscopul de Milano a reliefat că terorismul nu va putea fi niciodată învins fără un proces de integrare care necesită căutarea și promovarea "sensului", obiectiv imposibil de atins fără o trezire a Europei.

RV/AM