Papa Francisc, aşteptat în Uganda: o rază de lumină şi curaj

RV 26 noiembrie 2015.  Uganda este a doua etapă a călătoriei papei Francisc în Africa. După vizita sa în Kenya, Succesorul lui Petru ajunge în după-amiaza zilei de vineri, 27 noiembrie a.c., în Entebbe, urmând ca două zile mai târziu să se îndrepte spre Republica Centrafricană. Despre aşteptarea papei Francisc în Uganda, a vorbit la microfonul Radio Vatican mons. Giuseppe Franzelli, episcop al diecezei de Lira:

• „Aşteptările sunt mari, pentru că întreaga populaţie ugandeză este foarte entuziasmată că papa Francisc vine să ne vadă. Printre altele suntem şi puţin orgolioşi – şi cred ca Domnul ne va ierta – pentru că Uganda va fi prima ţară africană care a avut vizita a trei papi: Paul al VI-lea, în 1969, Ioan Paul al II-lea în 1993 şi acum papa Francisc. Sunt mari espectative printre ugandezi, dovedite şi de dorinţa multor persoane de a veni în capitală (Kampala) doar pentru a-l întâlni pe Pontif. Acest lucru, bineînţeles, nu va fi posibil pentru toţi.

Episcopul ugandez explică acest imens entuziasm, prin faptul că lumea a înţeles că vine în vizită Succesorul lui Petru, care prin misiunea pe care i-a dat-o Isus îi reconfirmă în credinţă pe fraţii săi. Tema aleasă de episcopii ugandezi pentru vizita Papei este inspirată din Faptele Apostolilor: „Voi veţi fi mărturisitorii mei”, şi este strâns legată de evenimentul care va fi celebrat în Uganda cu papa Francisc: a cincizecea aniversare de la canonizarea a 22 de martiri ugandezi:
• „Aşadar sunt tocmai «martirii», care înseamnă «mărturisitori», cei care ne invită pe noi, catolicii, sau creştinii în general, să reflectăm asupra calităţii şi a forţei pe care o are credinţa noastră astăzi. Pentru a vedea dacă şi noi, asemeni martirilor – cei mai mulţi tineri – suntem capabili să fim fermi în credinţă, fără compromisuri şi temeri. Este o mare provocare – mărturiseşte episcopul din Uganda– de aceea ne aşteptăm şi ne rugăm ca vizita Papei să fortifice şi totodată să reînnoiască Biserica catolică din Uganda şi de pe întreg continentul african, care are cu siguranţă nevoie”.

Prelatul descrie în linii mari contextul pe care papa Francisc îl găseşte în Uganda: în primul rând Uganda este o ţară care pe 9 octombrie în acest an a celebrat 53 de ani de independenţă, o perioadă înfloritoare, dar nu lipsită de multă pierdere de sânge, prin conflicte interne, politice şi lovituri de Stat, care au divizat ţara. Este aşadar, o „ţară rănită”, încheie mons. Franzelli, cu o „democraţie fragilă”, aflată în perioadă pre-electorală.
• „ [În acest sens] venirea papei Francisc sperăm să fie invitaţie de reconciliere şi respect reciproc, pentru a ne reaminti că suntem fii ai aceluiaşi Tată. Aceasta şi la nivel ecumenic – aş spune – pentru că Papa nu este aşteptat doar de catolici. Pe lângă cei 22 de martiri pe care noi îi venerăm sunt şi doi catiheţi din nordul Ugandei – Jildo şi Daudi– care au fost declaraţi Fericiţi. Împreună cu martirii noştri au fost şi 22-23 de anglicani arşi şi ucişi. De ce? Pentru simplul fapt că au fost creştini. Iată aşadar că vizita Papei este importantă chiar şi pentru martiriul anglican, dorindu-se a fi o invitaţie, un îndemn, spre a ne concentra mai mult asupra aceea ce ne uneşte şi nu a ceea ce ne desparte”.

Republica Uganda, poziţionată la est de Kenya, în Africa Orientală, are la ora actuală 34 de milioane de locuitori, dintre care aproximativ 14,15 milioane sunt catolici.
• „Mai sunt anglicanii şi alte confesiuni religioase creştine, şi un grup de musulmani, mai degrabă minoritar, prezent doar în unele regiuni din ţară. Există apoi asociaţii şi mişcări laice – mai spune episcopul african – care arată vitalitatea Bisericii.  Acesta este un aspect pozitiv, în timp ce provocarea principală este coeziunea credinţei creştine cu tradiţii culturale strămoşeşti, care ies la iveală deseori în momentele de criză”.

«Lumini şi umbre în Biserica catolică din Uganda» care aşteaptă ca papa Francisc să fie „o rază de lumină şi încurajare” pentru tot ce este pozitiv, şi elan de schimbare pentru a renunţa la tot ce împiedică „o viaţă creştină autentică” în Africa.

(rv– M. Caba – S. Centofanti)