6 noiembrie 2015. La Florența se fac ultimele pregătiri pentru vizita Papei Francisc, care urmează să aibă loc marți, 10 noiembrie, cu ocazia Simpozionului Eclezial Național. Programul vizitei este foarte intens, bogat în momente de întâlnire cu comunitățile ecleziale și civile din capitala Toscanei. Colegul nostru Alessandro Gisotti l-a intervievat pe cardinalul arhiepiscop de Florența, Giuseppe Betori, care a relatat despre așteptările și speranțele sale privitoare la vizita Papei:
-Card. Betori: În primul rând, aș vrea să reafirm bucuria – cea personală și cea a comunității din Florența pentru darul făcut nouă de către Papa, prin această vizită. Ne face acest dar în mod indirect, în sensul că vine pentru Simpozionul Eclezial Național și, din moment ce acesta se desfășoară la Florența, suntem bucuroși să-l întâmpinăm în mijlocul nostru pe Păstorul Bisericii Universale. Este așadar un moment de mare bucurie și aș dori să fiu în deplină sintonie cu misiunea și prezența sa în Biserica de azi.
Întrebat în legătură cu intensitatea programului vizitei, din care nu lipsește
spațiul acordat întâlnirilor cu cei din urmă, printre care bolnavi, săraci, deținuți,
arhiepiscopul de Florența a spus:
Card. Betori: Am dorit ca, alături de Papa, să fie
prezente toate realitățile din dieceza noastră. Potrivit tradiției din aceste ocazii,
Sfânta Liturghie este un moment care-i reunește pe toți. Însă, Pontiful a dorit totodată
un moment de rugăciune la Maica Domnului, împreună cu bolnavii și un moment de comuniune
cu cei săraci.
Despre aspectele care l-au impresionat în aceste momente de pregătire a
vizitei Sfântului Părinte la Prato și Florența, în data de 10 noiembrie, cardinalul
Betori a spus:
Card. Betori: Toţi îl percep ca pe un tată: toţi ar
vrea să-i vorbească, să-l întâlnească. Lumea îl percepe mai ales ca pe un părinte
apropiat, care este părtaş la dificultăţile din timpurile noastre şi care îi înţelege
pe oameni. Lumea îl simte pe Papa Francisc ca pe un Pontif care înţelege suferinţele
şi dificultăţile oamenilor simpli, care alcătuiesc poporul credincios al lui Dumnezeu.
Inspirându-se din tema principală a Simpozionului de la Florenţa – şi anume noul
umanism – o temă care va fi dezbătută în oraşul leagăn al umanismului, arhiepiscopul
Betori pune în lumină cheia, semnificaţia vizitei Papei Francisc, spunând că Pontiful
merge la Florenţa pentru a întări adevărul că în Cristos suntem mereu reînnoiţi, în
El existând continuu un nou umanism de descoperit:
Card. Betori: Aş spune că reprezintă
o mare provocare a timpului prezent, faptul de a da acestei existenţei omeneşti care
suferă o dezintegrare din cauza numeroaselor solicitări contrarii posibilitatea construirii
unei imagini care fie fidelă originii sale, adică Creatorului care a imprimat în fiecare
dintre noi imaginea Fiului Său. Acesta este mesajul pe care am dori să-l dăm: în primul
rând, un mesaj de speranţă. Apoi, un mesaj concret, care să depăşească nivelul discursului
asupra omului şi să încerce să individualizeze toate experienţele unui bun umanism
care se împlineşte şi în societăţile noastre, prin combaterea atâtor forme de dezumanizare.
În centrul acestui umanism, se află în primul rând valoarea carităţii, a atenţiei
faţă de cei săraci, aspecte existente de altfel şi în tradiţia autenticului umanism
florentin.
Întrebat ce anume crede şi speră să primească Papa Francisc de la comunitatea
de creştini din Florenţa în cele puţine dar intense ore de vizită, cardinalul Betori
a răspuns:
Card. Betori: Chipul pe care noi îl oferim tuturor
acelora care vin la Florenţa este, fără îndoială, cel al frumuseţii. Florenţa este
un oraş în care dimensiunea frumuseţii a aflat o înaltă expresie. Mi-aş dori ca Sfântul
Părinte să poată înţelege cum această frumuseţe nu este rezultatul operei vreunui
artist genial, ci rodul unei societăţi care – de-a lungul secolelor – a fost edificată
în armonie şi, în perioadele de maximă înflorire, a aflat această armonie într-o formă
de unitate între căutarea adevărului, a binelui, a frumuseţii. Când florentinii au
vrut să construiască o casă pentru copiii abandonaţi, nu au încredinţat proiectul
primului constructor pe care l-au găsit, ci au încredinţat opera celui mai mare arhitect
al vremii: Filippo Brunelleschi.
RV/AM
All the contents on this site are copyrighted ©. |