Premiul Weimar 2015, unei călugăriţe benedictine din Filipine

RV 10 august 2015. O călugăriţă benedictină din Filipine, în vârstă de 47 de ani, cunoscută pentru campaniile sale împotriva mineritului în sudul Insulelor Filipine (regiunea Mindanao) şi apărarea popoarelor indigene, este câștigătoarea ediţiei din acest an a Premiului Weimar, pentru Drepturilor Omului. Susţinut de organizația de caritate germană Missio, premiul a fost oferit călugăriţei Stella Matutina „pentru angajamentul său devotat în apărarea drepturilor popoarelor indigene, în ciuda constantelor amenințări cu moartea pe care le primea”.

Călugărița a amenințat pentru eforturile sale în apărarea indigene
Se oglindeşte astfel „situația din Mindanao și din Filipine, în general, unde persoanele sărace, țăranii, indigenii, activiștii pentru drepturile omului și cei care doresc să apere mediului înconjurător sunt tot timpul ameninţaţi, intimidaţi, îşi asumă riscurile, plătind de foarte multe ori cu cel al vieţii”– a declarat câştigătoarea pentru agenţia UCAN, menționând că mai mult de o recunoaștere personală, acesta recunoaște „sacrificiul colectiv” al tuturor apărătorilor libertății și ai mediului, împotriva „încercării sistematice de a fi limitat spațiul democratic şi în pofida ameninţările siguranţei publice”.

Alături de campania împotriva invaziei teritoriilor indigene din partea industriei miniere, călugăriţa benedictină a luptat împotriva transformării terenurilor agricole în plantații de palmieri de ulei, banane sau ananas. Datorită angajamentului său, ea nu doar a fost doar amenințată, ci şi acuzată de simpatie faţă de gherilele comuniste locale.

Biserica a fost mult timp angajat la apărarea drepturilor persoanelor tribale
Biserica Catolică din Filipine a fost mult timp implicată în apărarea și promovarea Drepturilor Omului pentru triburile aborigene. Acestea reunesc aproximativ 15 milioane de persoane, adică 10 % din populaţie, pentru care a fost creată în 1995 o comisie specială.

În numeroase ocazii, «Sora Matutina» a cerut Guvernului central filipinez să aloce mai multe resurse pentru victimele sărăciei și ale marginalizării, mai ales în domeniul educației, sănătății și păstrării identității lor culturale.

Triburile indigene sunt în principal concentrate în regiunile Mindanao și Cordillera, unde se află principalele resurse naturale ale țării. Pentru aceasta, ele sunt deseori constrânse să părăsească regiunea pentru a face loc industriilor miniere. Nu de puţine ori, autoritățile sunt indiferente, considerând populaţiile tribale un obstacol în calea dezvoltării economice. Aceasta nu este însă adevărul pentru care a luptat călugăriţa benedictină, fiind un exemplu de perseverenţă şi tărie pentru întreaga lume laică şi religioasă, în Anul Vieţii Consacrate.  

(rv – M. Caba)