2015-08-03 12:22:00

Laudato si'. Creația ne învață să gândim pe termen lung


3 august 2015. Într-un recent articol publicat de cotidianul vatican l'Osservatore Romano, mons. Michele Pennisi, arhiepiscop al Diecezei de Monreale, în Italia, face o analiză a enciclicei Laudato si', din perspectiva ecologiei integrale pe care o propunea prelatul italian Luigi Sturzo, pentru care iubirea creștină nu putea fi separată de justiție, aceasta din urmă nereprezentând o idee abstractă, ci principiul inspirator al acțiunii concrete.

"Esența propunerii encliclicei Laudato si',  a Papei Francisc, care se încadrează în brazda marilor enciclice sociale, este ecologia integrală considerată ca o nouă paradigmă a justiției care cuprinde dimensiunile umane și sociale, legate în mod inseparabil de chestiunea ambientală", scrie mons. Pennisi în deschiderea articolului.

Punând în lumină câteva dintre elementele cheie ale enciclicei, autorul articolului evidențiază existența, împreună cu patrimoniul natural, a unui patrimoniu istoric, artistic și cultural ce constituie avuția unui popor, de care trebuie avut grijă. "Iubirea pentru societate și efortul în vederea binelui comun reprezintă o formă eminentă de caritate, ce privește nu doar relația dintre persoane individuale, ci și macro-relațiile, raporturile sociale, economice, politice.

Ecologia integrală, explică arhiepiscopul de Monreale făcând referire la paragraful 159 al enciclicei Papei Francisc "este inseparabilă de noțiunea de bine comun", aceasta desfășurând un rol central și unificator în etica socială. Ecologia integrală ar trebui înțeleasă în mod concret prin intermediul unor alegeri de tip solidar, bazate pe o opțiune preferențială față de săraci (158) și ținând cont de generațiile viitoare (159).

Referindu-se la aceste principii de etică socială care au caracterizat și viziunea prelatului italian Luigi Sturzo (1871-1959), pentru care implicarea activă în sfera civică și politică a reprezentat o exigență și o expresie a iubirii creștine, autorul articolului evidențiază cum Luigi Sturzo a considerat ca pe o misiune introducerea în viața publică a carității, fapt ce nu se putea reduce doar la gesturi de milostenie, trebuind în schimb să reprezinte sufletul reformării societății moderne democratice, în care persoanele sunt chemate să participe în mod responsabil la viața socială, în vederea realizării binelui comun.

Semnatarul articolul "Creația ne învață să gândim pe termen lung", în care enciclica Papei Francisc este pusă în legătură cu viziunea asupra ecologiei integrale a preotului Sturzo, se oprește îndeosebi asupra modului în care acesta vedea iubirea față de săraci. "Iubirea părintelui Sturzo pentru cei săraci", scrie autorul, "nu este un epidermic sentiment de filantropie, după cum nu este nici un sentiment dictat de un sentimentalism superficial, ci este o iubire creștină conștientizată, fondată – după cum scria chiar el –  'pe fraternitatea comună dată de paternitatea divină'".

Pentru Luigi Sturzo, tutelarea mediului, care cuprinde totodată operele realizate de om, precum monumente, străzi, infrastructuri urbanistice, ca și tradițiile unui popor care trăiește într-un teritoriu, este legată de o dezvoltare economică orientată spre binele comun. De asemenea, în viziunea sa privirea spre viitor cu ochii credinței însemna și o atitudine de așteptare, în care nu se poate obține totul imediat.

În  articolul în care asociază conținutul enciclicei Laudato si' cu viziunea binecunoscutului prelat italian Luigi Sturzo, implicat activ în viața societății din timpul său, autorul – mons. Michele Pennisi, arhiepiscop de Monreale – aduce și o serie de explicații referitoare la viziunea sturziană asupra mediului care nu implica nicio exaltare fetișistă a naturii, ci punea chestiunea mediului în legătură cu posibilitatea unei dezvoltări raționale a economiei. Din scrierile sale, reiese convingerea asupra existenței unui strâns raport dintre chestiunea mediului și problematica economică, socială și morală, viziune conturată cu claritate și în enciclica Papei Francisc despre îngrijirea casei comune.

R.V./A.M.








All the contents on this site are copyrighted ©.