Papa Francisc a transmis un mesaj la Expoziția Universală de la Milano

RV 01 mai 2015. ”Expoziția universală de la Milano reprezintă o ocazie de globalizare a solidarității, pornind de la adevărații protagoniști ai manifestării, chipurile celor care suferă de foame în lumea întreagă”. Este, pe scurt, mesajul transmis în direct de papa Francisc la ceremonia de inaugurare, vineri, 1 mai 2015, a Expoziției Universale de la Milano 2015, pe tema ”Hrănirea planetei, energie pentru viață”.

Imaginea care a catalizat deja atenția primilor vizitatori și care se conturează ca emblemă a întregii Expoziții este așa numitul ”Pom al vieții”, amplasat lângă pavilionul țării gazdă. Metaforă a vieții care se înalță din adâncurile pământului spre înălțimile cerului, structura din lemn și oțel are o înălțime de 35 de metri. În vârful acesteia se află o coroană de ramuri simbolice care urmează eleganța liniilor geometrice întipărite de Michelangelo în pavajul Capitolului de la Roma.

Pavilionul României, realizat în jurul mesajului ”Trăiește în armonie cu natura",  reproduce în optică modernă o casă tradițională din Delta Dunării, cu două niveluri, pereți din bârne și sticlă și acoperiș de stuf. Ziua țării noastre la Expoziție va fi marcată pe 29 iulie: a precizat comisarul general pentru România la Expo Milano, Georgian Ghervasie, citat de Agerpres. Cu o suprafață de 887 de metri pătrați și amplasat în zona centrală a expoziției (S30), pavilionul României are două niveluri și este împărțit în opt spații tematice. La parter — biodiversitate, cultură și energie ”verde”, fructe și legume, cultură și tradiție, artă culinară; la etaj, o grădină naturală, un restaurant și un pridvor. Spațiile de expunere simbolizează satul românesc, care începe să prindă o nouă viață datorită turismului agricol, produselor ecologice și bucătăriei tradiționale. Restaurantul pavilionului propune mâncăruri și produse din diferite regiuni ale țării.

Asemenea celorlalte 144 de țări participante la Expoziția universală, Sfântul Scaun și-a realizat pavilionul urmând tematica generală ”Hrănirea planetei”, dar pornind de la cuvintele Scripturii: ”Nu numai cu pâine” (Dt 8,3; Mt 4,4).

Expoziția universală de la Milano se va încheia pe 31 octombrie 2015. Organizatorii se așteaptă la aproximativ 20 de milioane de vizitatori.

Să ascultăm mesajul Sfântului Părinte:

• «Sunt recunoscător pentru posibilitatea de a uni glasul meu la glasul celor adunați pentru această inaugurare. Este vocea Episcopului Romei, care vorbește în numele poporului lui Dumnezeu peregrin în lumea întreagă; este vocea atâtor săraci care fac parte din acest popor și cu demnitate caută să-și câștige pâinea cu sudoarea frunții. Aș vrea să fiu portavoce pentru toți acești frați și surori, creștini dar și necreștini, pe care Dumnezeu îi iubește ca fii și pentru care și-a dat viața, a frânt pâinea care este trupul Fiului său făcut om. El ne-a învățat să-i cerem lui Dumnezeu Tatăl: ”Dă-ne astăzi pâinea cea de toate zilele”. Expoziția universală este o ocazie prielnică de a globaliza solidaritatea. Să încercăm să nu o ratăm ci să o valorificăm din plin!

În mod special ne unește tema ”Hrănirea planetei, energie pentru viață”. Și pentru aceasta trebuie să-i mulțumim Domnului, pentru alegerea unei teme atât de importante și esențiale, cu condiția să nu rămână doar o ”temă” ci să fie însoțită mereu de conștiința ”chipurilor”: chipurile a milioane de persoane cărora astăzi le este foame, care astăzi nu vor mânca în mod demn de o ființă umană. Aș dori ca fiecare persoană, începând de astăzi, fiecare persoană care va merge să viziteze Expoziția universală de la Milano, trecând pe la acele minunate pavilioane, să simtă prezența acelor chipuri. O prezență ascunsă, dar care în realitate trebuie să fie adevărata protagonistă a evenimentului: chipurile oamenilor și ale femeilor cărora le este foame, și care se îmbolnăvesc, și chiar mor, din cauza unei alimentații cu mari lipsuri sau nocivă.

”Paradoxul abundenței” – expresie folosită de Sfântul Ioan Paul al II-lea vorbind chiar la FAO (Discurs la I Conferință despre Alimentație, 1992) – continuă să existe, în pofida eforturilor depuse și a unor bune rezultate. Expoziția, în anumite privințe, face parte din acest ”paradox al abundenței” dacă ascultă de cultura risipei, a aruncării la coș, și nu contribuie la un model de dezvoltare echitabilă și sustenabilă. Așadar, să facem astfel încât această Expoziție să fie ocazia unei schimbări de mentalitate, pentru a înceta să credem că acțiunile noastre de fiecare zi – la orice nivel de responsabilitate – nu au un impact asupra vieții celui care, aproape sau departe, suferă de foame. Mă gândesc la atâția oameni și atâtea femei care îndură foamea și, mai ales, la mulțimea de copii care mor de foame în lume.

Dar sunt și alte chipuri care vor avea un rol important la Expoziția Universală, chipul atâtor operatori și cercetători din sectorul alimentar. Domnul să le dăruiască înțelepciune și curaj, pentru că mare este responsabilitatea lor. Urarea mea este ca această experiență să permită întreprinzătorilor, comercianților și cercetătorilor capacitatea de a se simți implicați într-un mare proiect de solidaritate: acela de a hrăni planeta în spirit de respect față de fiecare om și femeie care o locuiește și de respect față de mediul natural. Aceasta este o mare provocare la care Dumnezeu cheamă umanitatea secolului douăzeci și unu: a înceta, în sfârșit, să abuzeze de grădina pe care Dumnezeu ne-a încredințat-o, pentru ca toți să poată mânca din roadele acestei grădini. A asuma un atare mare proiect conferă demnitate deplină muncii celui care produce și celui care cercetează în domeniul alimentar.

Dar totul pornește de aici: de la percepția chipurilor. Și de aceea nu vreau să uit chipurile tuturor muncitorilor care s-au ostenit pentru Expoziția de la Milano, mai ales chipurile celor mai anonimi, mai nevăzuți, care și grație Expoziției au câștigat o pâine pe care să o ducă acasă. Fie ca nimeni să nu fie privat de această demnitate și ca nici o pâine să nu fie rodul unei munci nedemne de om.

Domnul să ne ajute să ne folosim cu responsabilitate de această mare ocazie. Să ne dăruiască El, care este iubire, adevărata ”energie pentru viață”: iubirea prin care să împărțim pâinea, ”pâinea noastră cea de toate zilele”, în pace și fraternitate. Iar pâinea și demnitatea muncii să nu lipsească nici unui bărbat și nici unei femei!».

(rv – A. Dancă)