Propunerea Academiei Pontificale de Ştiinţe Sociale

RV 23 aprilie 2015. O agenţie mondială care să aibă autoritatea de aplicare a  protocoalelor semnate de diferite state pentru combaterea traficului de persoane– aceasta este propunerea Academiei Pontificale de Ştiinţe Sociale, prezentată la finalul celei de-a XXI-a adunări generale (17-21 aprilie 2015).

Concluziile adunării, prezentate de marți, 21 aprilie, în sala de Presă al Sfântului Scaun, au făcut trimitere la una dintre numeroasele tragedii care au avut loc în ultima perioadă în bazinul mediteranean. De asemenea, a fost subliniată noutatea din acest an apărută în acest an, în ceea ce priveşte situaţia femeilor: nu sunt obiecte ale traficului de persoane doar cele supuse prostituției, ci a crescut şi  ponderea femeilor angajate la muncă forțată.

A fost subliniat de asemenea că există un loc comun în acest domeniu, și anume subestimarea rolului cererii în procesul economic, care afectează fenomenul și rolul utilizatorilor de servicii.  Recunoașterea acestei realități trebuie să meargă mână în mână cu lupta împotriva criminalității. În acest sens, unul dintre profesorii academicieni prezenţi a vorbit despre naufragiul de pe coasta siciliană, duminică, 18 aprilie:

„trebuie confiscate navale bărci: dacă am fi făcut aceasta pe parcursul anilor, astăzi această tragedie nu s-ar fi petrecut”. El a subliniat că este inutilă punerea în închisoare a traficanților, „care sunt ținuţi în detenție de către alții și după o vreme sunt liberi”, deoarece „aceşti criminali nu se tem de intervenții pe venit, ci pe capital”.

Acelaşi academician a avertizat asupra individualismului liberal care conduce la excluderea diferenței dintre «libertatea de alegere» și «libertatea de a putea alege». De aici, au mai spus academicienii de ştiinţe sociale, trebuiesc destrăma unele stereotipuri încă dominante, precum: „prostituţia este un fenomen la fel de vechi ca și omenirea”. Acest lucru este adevărat, a spus el, însă „noutatea este că acum are loc într-un context care nu a existat înainte, și anume globalizarea”. Un alt factor subestimat  este „rolul celor care au cer servicii: dacă cineva oferă o slujbă la trei euro pe oră, ceva este suspesc. Rolul cererii joacă un rol mult mai mare decât cel al ofertei”.

Preşedinta Academiei a reconstituit subiectele discutate în cadrul reuniunilor, subliniind necesitatea de a se acorda atenţie nu doar la numărul persoanelor înrobite, ci şi la antreprenorii care exploatează munca forțată, precum și cei care se folosesc de prostituție. Președinta a descris, de asemenea, situația dramatică a persoanelor care sunt obiect de repatriere în țările respective: „acești oameni, majoritatea aparținând familiilor sărace, îşi riscă integritatea şi viitorul”.

Un alt membru al Academiei Pontificale de Ştiinţe Sociale, a subliniat confuzia care există între imigranții ilegali şi oamenii înrobiți. Academicianul a enumerat o serie de propuneri de reducere a fenomenului traficului de persoane, printre care: scăderea profitului revenit din prostituție, schimbarea preferințelor consumatorilor și boicotarea firmele care angajează pentru munca forțată. În acest sens, o iniţiativă ar putea să fie aplicarea etichetelor pe produse comercializate, care să ateste ne-utilizarea muncii forțate pentru fabricarea lor.

O altă propunere a Academiei de Ştiinţe Sociale a fost încurajarea donării de organe. La final, s-a propus şi dezvoltarea unei culturi a cooperării, nu numai între indivizi sau grupuri sociale, dar și la nivel internațional între state.

Printre noutățile sesiunii plenare, se numără şi lansarea site-ului   www.endslavery.va promovat de Academia de Ştiinţe Sociale, care doreştesă fie un loc de întâlnire a celor implicați pentru eradicarea sclaviei moderne și a traficului de persoane – sarcină încredințată de papa Francis în anul 2013.

 (rv–M. Caba)