7 martie 2015. La Galeria Uffizi, cel mai cunoscut muzeu din Florenta, printre numeroasele tablouri din colecția de pictură renascentistă poate fi admirată și creația "Madonna della melagrana" (Maica Domnului cu rodia), a pictorului italian Sandro Boticelli. Se știe că rodia, supranumită și "fructul vieții", este unul din roadele pământului ce duc cu gândul la creație, la viață și fertilitate. Poate că tabloul nu mi-ar fi revenit în minte dacă n-am fi primit în redacție, cu ocazia Zilei de 8 Martie, darul plin de delicatețe al unor rodii, ce cheamă mintea și la o reflecție asupra creației lui Dumnezeu.
De altfel "Ecologia integrală și orizontul de speranță: atenția față de săraci și Creație în Magisteriul Papei Francisc" este și tema unei conferinței pentru Postul Mare ținută de cardinalul Peter Turkson. Președintele Consiliului Pontifical pentru Dreptate și Pace a vorbit joi, la Universitatea Pontificală "Sfântul Patriciu din Maynooth", în contextul unei întâlniri pentru Postul Mare organizată de "Trócaire", organism caritativ al Conferinței Episcopale din Irlanda.
Păzirea creației, o îndatorire a fiecăruia
Cardinalul Turkson a scos în evidență faptul că îndatorirea
de a proteja mediul este destinată tuturor, pentru a se putea ajunge la promovarea
unei dezvoltări umane cu adevărat autentice și sustenabile. Viziunea Bisericii privind
păzirea creației implică "îngrijirea și tutelarea persoanei umane și a mediului său
de viață, în toate dimensiunile posibile", a mai spus președintele Consiliului Pontifical
pentru Dreptate și Pace. Prelatul a subliniat totodată că protejarea creației lui
Dumnezeu este o datorie și pentru că reprezintă o bază necesară pentru realizarea
păcii în lume, o datorie creștină fundamentală și o misiune sacră.
Distrugerea mediului este un păcat grav
Președintele Consiliului Pontifical pentru Dreptate
și Pace a evidențiat de asemenea legătura esențială existentă între umanitate, Creația
lui Dumnezeu și dreptate, legătură care face din distrugerea mediului un păcat grav.
De aceea, omul cel drept este foarte atent la conservarea comuniunii cu Dumnezeu,
cu aproapele și cu pământul și, astfel făcând, creează pacea. Din această perspectivă
este importantă "împărțirea roadelor Creației cu alții, în special cu cei mai săraci,
cu străinii, cu văduvele și orfanii", a mai spus cardinalul Turkson, atrăgând atenția
asupra importanței "convertirii ecologice" a inimii omului, fiind vorba despre "o
schimbare totală și profundă a comportamentului nostru față de Creație, față de cei
săraci și față de prioritățile economiei globale".
Spațiu aspectelor religioase pentru a înțelege ce este cu adevărat important
Cardinalul Turkson a pus totodată în lumină contribuția
religiei la salvgardarea mediului prin ajutorul dat persoanei la orientarea și integrarea
ființelor umane în univers, identificând ce este cu adevărat important și ce anume
trebuie protejat ca fiind sacru. Dând spațiu religiei, se poate schimba comportamentul
nostru în relație cu mediul mai mult decât ar putea reuși abordările de natură politică
sau economică.
La finalul intervenției sale, cardinalul Turkson a lansat "un apel la dialog și la o nouă solidaritate globală" în care "fiecare să-și facă propria îndatorire și să contribuie, într-o măsură oricât de mică ar fi, la păzirea Creației lui Dumnezeu.
R.V./A.M
All the contents on this site are copyrighted ©. |