Bisericile greco-catolică și ortodoxă încep Postul Mare

RV 21 feb 2015. Credincioșii din Bisericile de rit bizantin – greco-catolică și ortodoxă – încep luni, 23 februarie 2015 timpul liturgic al Postului Mare. Este vorba de șapte săptămâni de rugăciune, pocăință și reînnoire interioară, în care creștinul și comunitățile au posibilitatea de a se pregăti sufletește la marea sărbătoare a Învierii Domnului.

Sacramentul Spovedaniei, rugăciunea ”Calea Crucii”, Liturghia darurilor mai înainte sfințite și, desigur, postul propriu zis, sunt tot atâtea instrumente spirituale, alături de multe altele, pe care credincioșii greco-catolici sunt îndemnați să le folosească pe drumul Postului Mare: se precizează într-un comunicat primit la redacție din partea eparhiei greco-catolice de Cluj-Gherla.

”Postul Mare – se mai citește în comunicat - începe din seara «izgonirii lui Adam din rai» - duminică, 22 februarie - şi se încheie în seara Sâmbetei Mari, din 11 aprilie 2015. Postul Paştilor este nu doar cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale anului liturgic şi are ca scop pregătirea spirituală pentru cea mai mare sărbătoare creştină, Învierea Domnului, fixată în calendarul liturgic duminică, 12 aprilie 2015.

Eparhia greco-catolică de Cluj-Gherla, împreună cu întreaga lume creştină de spiritualitate bizantină, îşi va adapta programul liturgic corespunzător acestui timp de penitenţă şi purificare sufletească.

În cadrul celebrării Sfintei Liturghii duminicale din 22 februarie, Episcopul eparhial, PS Florentin Crihălmeanu - în Catedrala „Schimbarea la Faţă”, precum şi preoţii - în bisericile parohiale, vor îndemna credincioşii ca de-a lungul Postului Mare să-L urmeze pe Hristos pe Calea Patimilor pentru a primi apoi în suflet bucuria şi lumina Învierii.

În programul specific primelor 6 săptămâni din Post (care preced Săptămâna Mare), se regăseşte rugăciunea „Calea Crucii” ce se va oficia zilnic în biserici. De asemenea, în zilele de miercuri şi vineri, în Catedrala episcopală (de la orele 18.00, în prezenţa Episcopului eparhial şi a studenţilor seminarişti), în mănăstiri, dar şi în alte biserici, se va celebra Liturghia Darurilor mai Înainte Sfinţite, un ceremonial de preamărire a lui Dumnezeu atribuit Sfântului Grigorie Dialogul.

O caracteristică a perioadei Postului este şi obiceiul credincioşilor, mai accentuat decât în restul anului, de a se elibera de povara păcatelor prin Sacramentul Spovedaniei – iertarea păcatelor mărturisite – puternic instrument pe care Hristos prin harul dat preoţilor de a ierta în Numele Său, îl oferă fiecărui om spre vindecarea sufletească şi chiar trupească.

În privinţa modului de a ţine postul, PS Florentin recomandă: „regula postului este adaptabilă fiecărei persoane în parte. Este recomandabil ca fiecare dintre noi să ne cunoaştem ritmul de înaintare spirituală şi necesităţile spirituale. Astfel, să analizăm, împreună cu îndrumătorul spiritual, care sunt aspectele postului ce trebuie accentuate. Postul nu se referă şi nu se restrânge doar la mâncare, la alimente, aspectul spiritual al postului este mai important. Postul Mare, acest post de 40 de zile pe care îl întâlnim atât în Vechiul Testament, spre exemplu la Moise, dar şi în Noul Testament – prin excelenţă la Isus - poate fi o perioadă de pregătire pentru întreaga noastră viaţă. O perioadă de pregătire în care postim aici, acum, pentru ca, la timpul rânduit, să putem participa la masa Ospăţului etern, împreună cu Tatăl, prin Fiul, în Spiritul Sfânt", încheie PS Florentin.

În Biserica de rit roman sau latin Postul Paştelui a început la 18 februarie 2015, ziua de post și abstinență denumită „Miercurea cenuşii”, după ritualul punerii cenușii pe cap în semn de pocăință. Postul de 40 de zile din ritul roman se încheie cu Triduum-ul Pascal și solemnitatea Învierii Domnului, duminică, 5 aprilie 2015.

Invitând la rugăciune, convertire şi caritate, Sfântul Părinte Francisc, în Mesajul pentru Postul Mare din 2015 cere tuturor creștinilor ”să trăiască timpul Postului Mare ca pe un parcurs de formare a inimii. A avea o inimă milostivă nu înseamnă a avea o inimă slabă. Cine vrea să fie milostiv are nevoie de o inimă puternică, trainică, închisă în faţa ispititorului, dar deschisă în faţa lui Dumnezeu. O inimă care să se lase pătrunsă de Duhul Sfânt şi să ducă pe drumurile iubirii pe fraţi şi pe surori. În fond, o inimă săracă, adică una care cunoaşte propriile sărăcii şi se dedică pentru celălalt”.

”Pentru aceasta – continuă Pontiful în Mesaj - doresc să-l rog împreună cu voi pe Hristos în acest Post Mare spunându-i: «Fac cor nostrum secundum cor tuum»: «Fă inima noastră asemenea cu Inima ta» (Rugăciune din Litania la Preasfânta Inimă a lui Isus). Atunci vom avea o inimă puternică şi milostivă, vigilentă şi generoasă, care nu se lasă închisă în ea însăşi şi nu cade în vârtejul globalizării indiferenţei. Cu această dorinţă, asigur rugăciunea mea pentru ca fiecare credincios şi fiecare comunitate bisericească să parcurgă cu folos itinerarul Postului Mare”.

(rv – A. Dancă)