Evanghelia în mediul urban: Consiliul Pontifical pentru Laici

RV 06 feb 2015. Continuă la Roma cea de a XXVII-a adunare plenară a Consiliului Pontifical pentru Laici, în desfășurare de la 5 la 7 februarie, pe tema ”A-l întâlni pe Dumnezeu în inima orașului. Scenarii de evanghelizare pentru mileniul al treilea”.

La deschiderea lucrărilor, președintele Consiliului Pontifical, cardinalul Stanislaw Rylko, a făcut o prezentare a învățăturii papilor de după Conciliul Vatican al II-lea, în care a vorbit de ”utopia orașului”, sau mai bine zis, de viziunea orașului la papa Francisc. Cardinalul a remarcat că ”lecturile ideologice sau parțiale nu sunt de folos, alimentează numai iluziile și deziluziile. Orice criză, chiar și cea din timpurile noastre, este o trecere, ca travaliul unei nașteri care comportă efort, greutăți și suferință, dar poartă cu sine orizontul vieții și al reînnoirii, aduce forța speranței”.

”Un aspect important pentru pastorația urbană în viziunea papei Francisc este reprezentat de săracii orașelor”, a mai spus cardinalul Rylko. Prelatul a preluat, în această privință, cuvintele pe care Sfântul Părinte le-a adresat nu demult diecezei de Roma: ”E necesară o atitudine de libertate creștină mare și zilnică pentru a avea curajul de a proclama, în orașul nostru, că e necesar să-i aperi pe cei săraci, și nu să te aperi de cei săraci; că e necesar să-i slujești pe cei slabi, și nu să te slujești de cei slabi! (…) Când într-un oraș cei săraci și slabi sunt îngrijiți, sprijiniți și ajutați să se promoveze în societate, ei se dovedesc a fi tezaurul Bisericii și un tezaur pentru societate” (Predica de la Vesperele din 31 decembrie 2014).

Cardinalul Rylko a subliniat că în viziunea de oraș a papei Francisc este centrală teologia poporului. ”Proiectul său pentru oraș este acela de a transforma ansamblul cetățenilor într-un popor. Poporul nu este, deci, o masă amorfă, cum uneori se pare că sunt locuitorii din aglomerațiile noastre urbane, ci – cum spune Sfântul Părinte – un ansamblu organic de «cetățeni responsabili»,  o «armonie pluriformă». Este un subiect colectiv capabil să genereze procese istorice proprii”. De aceea, a încheiat cardinalul Rylko, se poate vorbi de o adevărată viziune a orașului în magisteriul papei Francisc, o viziune care îi pune pe cei săraci la centru și care consideră poporul ca subiect activ și dinamic.

În prima zi de lucrări au mai intervenit diferiți consilieri ai departamentului din Orientul Mijlociu, care au prezentat situația actuală a comunităților creștine din Liban, Siria și Egipt.

Participanții la plenara Consiliului Pontifical pentru Laici au ca temă pentru reflecții și dezbateri o chestiune care cere un efort cultural și pastoral din ce în ce mai mare: vestirea Evangheliei în centrele urbane. Colegii de la redacția centrală au stat de vorbă cu Eugenie Tcheugoue, oficial al departamentului pentru laici: 
• ”Am ales această temă la imboldul sublinierilor făcute de papa Francisc. După cum am avut posibilitatea să constatăm, este o temă la care ține foarte mult. Reuniunea noastră de lucru devine o importantă ocazie de a împărtăși și de a răspunde cu un efort de reflecție la ceea ce ne cere Sfântul Părinte. (…) Astăzi fenomenul urbanizării este global, cuprinde toate continentele pentru că din 2007, după cum ne amintesc datele Națiunilor Unite, populația urbană a depășit populația din mediul rural iar tendința nu dă semne de încetinire. Astfel că din timpurile noastre până în 2050 se va ajunge la o situație în care trei sferturi din populația mondială va trăi în mediul urban. Un atare fenomen reprezintă o provocare pentru Biserică, chemată să înțeleagă fenomenul pentru a reuși să răspundă cât mai bine la aceste preocupări: cum poate să ofere Cuvântul lui Dumnezeu, cum poate să evanghelizeze într-un context atât de nou?”

Fenomenul urbanizării accelerate îi cheamă în cauză mai ales pe credincioșii laici. Continuă oficialul Consiliului Pontifical pentru Laici:
• ”Cred că în acest context laicii sunt chemați în cauză din două motive. Credincioșii laici devin referințe esențiale în pastorația urbană, pentru că ei cunosc mai bine ca oricare altul realitatea orașului, o trăiesc pe pielea lor zi de zi. Și apoi pentru că marile orașe grupează milioane: se vorbește de 10 milioane, iar în unele cazuri de 30 de milioane. De aici, vine și întrebarea: cum reușim să ajungem la această masă de oameni dacă nu cu ajutorul credincioșilor laici? (…) Fără îndoială, ei sunt chemați să-și aducă o contribuție concretă în parohii, astăzi mai mult ca oricând. Dar în același timp, după cum ne cere Papa, trebuie să intrăm într-o dinamică de «ieșire». Nu ne mai putem închide în micile și importantele noastre parohii, dar trebuie să ieșim pentru a merge în întâmpinarea acestei realități, care poate chiar să ne înfricoșeze pentru că este cu totul nouă. Biserica se regăsește, într-un anumit sens, fără instrumentele care îi permit să înfrunte un fenomen cu care nu era obișnuită, nu are instrumentele prin care să reacționeze. De aceea, credincioșilor laici le revine o misiune precisă în această privință”.

(rv – S. Leszczynski – A. Dancă)