Ziua Mondială a Păcii 2015 «Nu mai sunt sclavi, ci fraţi!»

RV 31 decembrie. Mesajul Papei Francisc pentru a XLVIII-a Zi Mondială a Păcii sărbătorită la 1 ianuarie 2015 se inspiră din Scrisoarea Sfântului Apostol Pavel către Filimon (Filimon 1, 15-16 ) şi are ca temă „Nu mai sunt sclavi, ci fraţi”.

Documentul porneşte de la premisa proiectului pe care Dumnezeu îl are pentru omenire şi poate fi împărțit în două părți: în prima parte, Sfântul Părinte se concentrează pe aspectele sclaviei de ieri și de astăzi, reamintind cauzelor ei profunde, în timp ce în a doua parte îndeamnă găsirea de soluții comune pentru a depăși această problemă, descrisă ca „fenomen îngrozitor”.

Premisă: În primul rând, Papa Francisc înalţă o rugăciune pentru sfârşitul războaielor, a conflictelor și a suferinței cauzate de om prin epidemie sau dezastre naturale; Pontiful aminteşte că omul, ființă relațională, este destinat să fie împlinit „în contextul relaţiilor interpersonale inspirate de dreptate şi caritate”. Sfântul Părinte invită la participare astfel încât să fie „recunoscute și respectate demnitatea, libertatea și autonomia omului”, axând relaţiile interpersonale pe „respect, dreptate și caritate”. Fraternitatea, regenerată de convertirea la Cristos, este „legătură fundamentală a vieții de familie și a societăţii”; acesta se exprimă în „diversitatea şi diferenţele” care există între frați, creaţi după chipul și asemănarea lui Dumnezeu și prin urmare, „având aceeași natură și aceeași demnitate”. Dar, când păcatul întrerupe această frăție, atunci apare o „cultură a înrobirii” care dă naştere la  „respingerea şi maltratarea persoanelor, încălcarea demnității și a drepturilor fundamentale, la instituționalizare şi la inegalitate”. De aceea, continuă Pontiful, comunitatea creștină trebuie să fie „locul comuniunii trăite între frați”, a căror diversitate originară sau de statut social „nu diminuează demnitatea şi nici nu exclude apartenenţa lor  la Poporul lui Dumnezeu”, deoarece toți suntem uniți prin „descendenţa spirituală și legătura de frăție în Cristos”.

În mesajul său, Papa Francisc pune în evidenţă „evoluţia pozitivă pe parcursul anilor a conştiinţei umanităţii”, datorită căreia sclavia – „crimă împotriva umanităţii”, a fost abolită fundamental în lume, precum şi „dreptul fiecărei persoane de a nu a fi ținut în sclavie, nici în servitute a devenit o Regulă de aur”. Cu toate acestea, adaugă Pontiful, chiar și astăzi „un milion de oameni sunt forțați să trăiască în condiții similare celor de sclavie”.

În acest punct al mesajului pentru Ziua Mondială a Păcii,  Papa aduce mai multe exemple dramatice: victimele sclaviei muncii; emigranții privaţi de libertate și proprietate, abuzați fizic, arestaţi într-un mod inuman, șantajaţi de către angajatori, care afectează legalitatea șederii lor în contractul de muncă; sclavii sexuali, în special femeile forţate să se prostitueze sau vândute pentru căsătorie; copiii victime ale comercializării pentru prelevarea de organe, copiii-soldaţi (înrolaţi ca şi soldaţi), copiii obligaţi să practice cerşetoria sau să vândă droguri, copii care sunt subiectele unor „forme deghizate de adopție internațională”, răpiți și luați prizonieri de către grupuri teroriste. Dar dacă feţele sclaviei sunt multe, sunt la fel de multe şi cauzele sale profunde: prima cauză este ontologică și derivă din „păcatul care corupe inima omului”, spune Papa, adică „refuzul umanității celuilalt”, care duce la „tratarea omului ca pe un obiect, un mijloc și nu un scop”.

„Celelalte cauze ale sclaviei sunt: sărăcia, lipsa accesului la educaţie, inexistenţa oportunităților de angajare, rețelele criminale care administrează traficul de ființe umane” și care utilizează «tehnologia informatică» pentru a atrage copiii și tinerii; conflictele armate, violenţa, crima, terorismul. O altă cauză a sclaviei este corupția, care trece prin mâna membrilor forţelor de ordine, a componenţilor Statului și ale instituțiilor civile și militare”.

Toate acestea  sunt fenomene care au loc – subliniază Pontiful – atunci când „în mijlocul unui sistem economic este dumnezeul banilor și nu al persoanei umane”.

A doua parte: înfrângerea sclaviei cu angajamentul comun și globalizarea fraternă. Traficul de persoane, traficul ilegal al emigranţilor şi atâte de multe feţe ale sclaviei se nasc datorită „indiferenţei generale”, scrie Papa Francisc. Dar, există şi exemple pozitive, precum „operele făcute în tăcere de diferitele congregaţii religioase, în special de călugăriţe”, care de mulți ani lucrează în favoarea victimelor, încercând în mod special să „rupă lanțurile invizibile care ţin legate” persoane exploatate și exploatatorii, prin șantaj, amenințări, violență sau confiscare a documentelor de identitate.

 Cu „mult curaj, răbdare și perseverență” congregațiile religioase se alătură de victimele în trei moduri: dându-le un prim  ajutor, reabilitându-le psihologic şi reintegrându-le în societate. Aşadar, explică Papa, acest triplu angajament trebuie să fie făcut şi de celelalte instituţii sociale pentru a preveni astfel de crime, pentru a proteja victimele şi pentru a urmări penal responsabilii.

Ca să poată fi învinsă sclavia, spune Papa Francisc, este nevoie de o acţiune „comună și globală” din partea întregii societăţi: Statele trebuie să se asigure că legile privind migrația, forța de muncă, adopţia și relocalizarea afacerilor care să„respecte demnitatea persoanei”.

Este nevoie de „legi juste” care să apere „drepturile fundamentale” ale omului – este apelul Papei – alături de „mecanisme eficiente de control, care să nu lase spaţiu corupţiei şi impunităţii”. Aşadar, Pontiful, convoacă toţi actorii societăţii: femeile pentru a le fi recunoscut rolul lor social; domeniile de activitate şi întreprinderile pentru a garanta angajaților un loc de muncă decent, salarii decente și lanțuri de distribuție scutite de trafic; organizațiile interguvernamentale, să coopereze în „lupta împotriva rețelelor transnaționale de crimă organizată care se ocupă de traficul de ființe umane și traficul ilegal de emigranți”; consumatorii şi „responsabilitate lor socială”, pentru ca ei să fie conştienţi că „a cumpăra este întotdeauna un act moral, mai mult decât  economic”.

Amintind apoi angajarea Sfântului Scaun împotriva traficului de persoane, Papa invită la globalizare fraternităţii, nu la sclavie şi nici la indiferență ci, pe urmele Sfintei Giusepinei Bakhita, să „facem gesturi de fraternitate” pentru cei deținuţi în stare de servitute. În faţa traficului de persoane sau a produselor fabricate prin exploatarea altor persoane umane, suntem toți interpelaţi, reiterează Papa: atât cei care închid ochii cu indiferență, distracţie sau din motive economice, cât şi cei care aleg să se angajeze în asociații civile sau fac mici gesturi ca un salut sau un zâmbet celor care sunt victime ale acestor tragedii.

Concluzie: să nu fim complici ai răului.

În încheierea mesajul său, Papa a lansat un apel „urgent pentru toți bărbații și femeile de bunăvoință”, să nu se lase complici ai acestui rău, să nu închidă ochii în fața „suferințelor fraților și surorilor în umanitate, lipsiţi de libertate și demnitate”, ci să aibă „curajul de a atinge carnea suferindă a lui Cristos”.

Ne confruntăm, a mai adăugat Papa Francisc „cu un fenomen mondial care depășește competențele unei singure comunităţi sau națiuni”, trăim o „globalizare a indiferenței”, care trebuie combătută cu o „globalizare a solidarității și fraternității”, pentru a restabili speranța victimelor traficului de persoane.

 

 (rv–M. Caba)