Creștinii din Orientul mijlociu, dramă într-o dramă

RV 03 dec 2014. Calea păcii este dialogul: a spus papa Francisc salutând miercuri, înainte de audiența generală, participanții la cel de al Treilea Summit al Liderilor Creștini și Musulmani, în desfășurare la Roma de la 2 la 4 decembrie. Întrunirea scoate în prim plan necesitatea unui dialog între reprezentanții religiilor, în special din Orientul Mijlociu, pentru depășirea unei crize fără precedent pentru comunitățile creștine din regiune. În contextul țărilor majoritar musulmane, marcat de numeroase frământări sociale, politice și economice, s-au adăugat în ultimele luni violențele auto-intitulatului ”Stat islamic”, care recurge la pretextul religiei pentru a comite atrocități asupra minorităților. Condițiile de viață devin pentru creștini din ce în ce mai grele, mulți dintre ei preferând calea emigrării în alte țări. Pentru prima dată în două mii de ani există pericolul de a se ajunge la un Orient Mijlociu fără creștini, cu multiple răsfrângeri asupra echilibrului din regiune.

Conferința de presă a papei Francisc la întoarcerea din Turcia
”Coranul este o carte a păcii”, islamul nu poate fi identificat cu terorismul, dar avem nevoie ca liderii musulmani să condamne atentatele teroriste. Conversația papei Francisc cu jurnaliștii la întoarcerea din Turcia – din care preluăm aceste cuvinte – s-a bucurat de un amplu ecou în presa occidentală. La întrebarea unui jurnalist cu privire la islamofobia și creștinofobia, Papa a răspuns:
• ”Ar fi frumos ca toți liderii islamici – fie politici, religioși sau academici – să spună clar și să condamne acestea, pentru că un asemenea gest ar ajuta majoritatea poporului islamic să spună: Nu! Dar e nevoie cu adevărat ca aceasta să vine din gura liderilor islamici”.

Suveranul Pontif a subliniat voința sa de a merge în Irak, dar a temperat așteptările spunând că o atare vizită pentru moment nu este posibil:
• ”Dacă aș merge în acest moment s-ar crea o problemă foarte serioasă pentru autorități, o problemă de siguranță. Dar vreau (să merg) și mi-ar plăcea foarte mult”.

Declarația comună de la Istanbul
Pontiful a subliniat deseori situația dramatică a creștinilor din Orientul Mijlociu. Cea mai recentă referință internațională a papei Francisc în această privință este ”Declarația comună” de la Istanbul, semnată împreună cu patriarhul ecumenic Bartolomeu, pe 30 noiembrie 2014. Papa Francisc și patriarhul Bartolomeu își exprimă în Declarație ”preocuparea comună pentru situația din Irak, Siria și întregul Orient Mijlociu”, uniți în ”dorința de pace și stabilitate și în voința de a promova soluționarea conflictelor prin dialog și reconciliere”. Declarația comună lansează un apel către cei care sunt răspunzători de ”sorții popoarelor să-și intensifice eforturile în favoarea comunităților care suferă și să le permită acestora, inclusiv celor creștine, să rămână în țara natală. Nu ne putem resemna – afirmă cu tărie Declarația – în fața unui Orient Mijlociu fără creștini, care acolo au mărturisit numele lui Isus vreme de două mii de ani. Mulți frați și surori ai noștri sunt persecutați și au fost constrânși prin  violențe să-și abandoneze casele. Se pare că, de a dreptul, s-a pierdut valoarea vieții umane și că persoana umană nu mai are importanță și că poate fi jertfită altor interese. Și toate acestea, în mod tragic, întâmpină indiferența celor mai mulți”. ”Situația teribilă a creștinilor și a tuturor celor care suferă în Orientul Mijlociu cere nu numai o rugăciune stăruitoare dar și un răspuns apropriat din partea comunității internaționale”.

Declarația comună afirmă importanța ”promovării unui dialog constructiv cu islamul, bazat pe respectul reciproc și prietenie. Însuflețiți de valorile comune și întăriți de un sentiment fratern genuin, musulmanii și creștinii sunt chemați să conlucreze unii alături de ceilalți din iubire față de dreptate, pace și respectul demnității și al drepturilor fiecărei persoane, mai ales în regiunile în care ei, cândva, au trăit veacuri la rând într-o coabitare pașnică iar acum suferă împreună în mod tragic din cauza ororilor războiului”. Francisc și Bartolomeu îi îndeamnă de aceea pe toți liderii religioși să continue și să întărească dialogul inter-religios și să depună orice efort pentru a construi o cultură de pace și solidaritate între persoane și popoare”.

Discursul papei Francisc la Parlamentul European
Papa a făcut referință la dramele creștinilor din Orientul Mijlociu și în discursul de la Parlamentul European, pe 25 noiembrie, la Strasbourg: ”Nu putem să nu amintim aici – spunea Suveranul Pontif – numeroasele injustiții și persecuții care afectează zi de zi minoritățile religioase și, în special, pe cele creștine, în diferite părți ale lumii. Comunități și persoane care ajung să fie obiect de violențe barbare: alungate din casele și patriile lor, vândute ca sclavi, ucise, decapitate, crucificate și arse de vii, în tăcerea rușinoasă și complice a celor mai mulți”. Papa a făcut referință și la evenimentele tragice prin care trec multe țări din jurul Mării Mediteraneene, țări care ”suferă din cauza conflictelor interne, a presiunii fundamentalismului religios și a terorismului internațional”.

Scrisoarea patriarhului Louis I Raphael Sako
La rândul lor, Bisericile creștine din Orientul Mijlociu îndeamnă musulmanii moderați să-și facă auzită vocea. A delegitima auto-intitulatul ”Stat Islamic” este o datorie pentru toți musulmanii: susține patriarhul de Babilonia a Caldeilor, B.S. Louis Raphaël I Sako, într-o scrisoare deschisă adresată ”fraților și surorilor musulmani din lumea întreagă”. Scrisoarea deschisă a fost difuzată cu ocazia participării patriarhului irakian la ultima conferință internațională organizată la Viena (18 și 19 noiembrie 2014) de Centrul Saudit Re Abdulalh bin Abdulaziz pentru Dialogul Interreligios și Intercultural (KAICIID). La întrunirea de la Viena au luat parte 200 de personalități musulmane și creștine, chemate la o reflecție comună despre lupta comună împotriva violenței comisă cu pretextul religiei. Patriarhul Sako remarcă în scrisoarea sa că spre deosebire de ”naziști și de alte ideologii mortale din secolul XX”, jihadiștii «Statului Islamic» comit crimele lor barbare ”în numele islamului”. Este de aceea ”șocantă tăcerea comunității islamice oficiale care a denunțat aceste fapte numai prin declarații timide și slabe”, arătând absența unor lideri capabili să facă ”să crească conștiința poporului cu privire la pericolul amenințător adus de «Statul Islamic» care acționează în numele religiei”. Dintre crimele comise de jihadiștii islamici în Irak și Siria, patriarhul catolic irakian menționează în scrisoarea deschisă ”batjocorirea lăcașurilor sacre, precum bisericile și mănăstirile” și răpirea de femei pentru a fi vândute ca sclave. Ierarhul a îndemnat experții în chestiuni religioase să ”combată argumentele folosite de «Statul Islamic»”, făcând recurs la jurisprudență, pentru a denunța atrocitățile lor și a marca modul lor de gândire drept un ”flagel al umanității”.

Declarația de la Amman
Succesiv întrunirii interreligioase de la Viena, a avut loc pe 22 și 23 noiembrie la Amman a Doua Conferință privind creștinii și impactul «primăverilor arabe». Conferința de la Amman, la care au participat numai lideri creștini, a fost organizată de Fundația Konrad Adenauer, Al-Quds Center for Political Studies și Danmission Foundation. Cei 80 de participanți – ecleziastici, intelectuali și oameni politici din Egipt, Irak, Liban, Statul Palestina, Siria și Iordania – au adoptat o ”Declarație de la Amman”, considerată o «Foaie de parcurs» în 12 puncte pentru ”un viitor mai bun al creștinilor în țările arabe”. Creștere nivelului de intoleranță în societățile majoritar musulmane - se observă în Declarație – a fost provocat de impunerea unei interpretări extremiste a învățăturilor islamice, un proces care a avut loc sub ochii mari majorități a guvernelor din regiune și, în unele cazuri, chiar cu sprijinul acestora, care a găsit răspunsuri inadecvate în clasele conducătoare din Orientul Mijlociu. Este absolut necesar – afirmă liderii creștini în Declarația de la Amman – să se facă diferența între diferitele expresii și tendințe din islamul politic. În același timp, să fie implicate componentele cele mai înțelepte din galaxia islamistă într-o luare de poziție clară și fermă împotriva oricărei forme de discriminare juridică, socială și politică față de creștinii arabi. Bisericile și comunitățile creștine în Orientul Mijlociu – se mai citește în Declarație – reprezintă leagănul creștinismului și o realitate autohtonă, drept care nu pot fi considerate un «corp străin», care ar fi fost importat din Occident.

Între timp Comunitatea Sfântul Egidiu a anunțat organizarea pe 5 și 6 martie 2015 la Roma a unei Conferințe Internaționale despre viitorul creștinilor în Orientul Mijlociu. Sunt invitați să participe patriarhii și capii Bisericilor  - catolice, ortodoxe și de altă confesiune – alături de personalități din lumea musulmană și reprezentanți ai politicii internaționale.

(rv – A. Dancă)