Papa Francisc: discurs adresat autorităților de la Ankara

RV 28 nov 2014. Papa Francisc a ajuns vineri în Turcia pentru cea de a șasea călătorie apostolică internațională. Invitat de președintele țării Recep Tayyip Erdoğan, de patriarhul ecumenic Bartolomeu I și de Conferința Episcopală Turcă, Papa Francisc efectuează această călătorie apostolică de la 28 la 30 noiembrie, când Biserica din Răsărit și cea din Apus celebrează sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, fratele Sfântului Petru și ocrotitorul ceresc al Constantinopolului.

Biserica Catolică din Turcia numără aproximativ 53 de mii de credincioși, o treime din numărul global al creștinilor din această țară. Este organizată în șapte circumscripții ecleziastice, în timp ce episcopii care alcătuiesc Conferința Episcopală au rămas doar șase după asasinarea vicarului apostolic al Anatoliei, mons. Luigi Padovese, ucis de șoferul său turc la 3 iunie 2010. Actualul președinte al Conferinței Episcopale Turce este mons. Ruggero Franceschini, OFM Cap., arhiepiscop de Izmir (Smirna).

Prima etapă a călătoriei apostolice a Papei Francisc în Turcia se desfășoară în capitala turcă, Ankara, unde Suveranul Pontif are o serie de întrevederi oficiale cu președintele țării, primul ministru și președintele departamentului pentru Afacerile Religioase. Sâmbătă, vizita Papei Francisc în Turcia continuă la Istanbul, unde duminică, sărbătoarea Sfântului Andrei, va fi alături de patriarhul ecumenic Bartolomeu I.

Trimisul special Radio Vatican, Francesca Sabatinelli, transmite:

• ”O călătorie cu o puternică amprentă ecumenică, cu un spațiu restrâns pentru mica comunitate catolică a țării care așteaptă să-l întâlnească pe papa Francisc sâmbătă la Istanbul în catedrala «Duhul Sfânt», comunitate care a lăsat de înțeles că ar fi dorit să împărtășească mai mult timp cu păstorul ei. Dacă ziua de vineri este dedicată în întregime întâlnirilor cu autoritățile, cele două zile succesive îl vor vedea pe Papa Francisc stând alături de Bartolomeu I. Sunt momente importante care afirmă voința puternică de a continua pe drumul unității creștinilor, care în această țară întâlnesc încă mari dificultăți. La îmbunătățirea condițiilor socio-economice din ultimii ani, îi corespunde încă obstacole birocratice dictate de lipsa recunoașterii juridice a minorităților, dar și scăderea demografică progresivă care a făcut ca numărul creștinilor să coboare la aproximativ o sută de mii într-o populație de 75 de milioane de locuitori. Papa Francisc ajunge într-o țară cu mari probleme sociale, datorate și războiului și violențelor de la frontiere, care au adus peste 1,5 milioane de refugiați irakieni și sirieni susținuți de ajutoarele economice ale Ankarei. Pontiful va avea o întâlnire și cu unii dintre ei, care au fost constrânși să fugă din localități distruse de bombardamente și din fața frontului jihadist. Înainte de a pleca din Turcia, duminică seară, Papa Francisc va întâlni și tinerii de la centrul de cateheză și formare creștină. Pentru ei, afirmă educatorii salezieni, va fi un momente de mare încurajare: în Papa ei văd un aliat puternic și un martor important al dramei prin care trec”.

Papa Francisc a plecat vineri, 28 noiembrie, de la aeroportul Roma Fiumicino în jurul orei 9.00 și a ajuns la Ankara la ora locală 13.00. Aici a avut loc ceremonia de primire, urmată de vizita la mausoleul lui ”Kemal Atatürk". Pontiful a fost întâmpinat de un ministru delegat al Guvernului, guvernatorul regiunii, comandantul militar și primarul capitalei. Din momentul sosirii pe aeroportul din Ankara, încep să facă parte din suita papală nunțiul apostolic în Turcia, arhiepiscopul Antonio Lucibello, consilierul de nunțiatură, mons. Mauricio Rueda Beltz, și pr. Andres Vicens Nadal, interpret-secretar «ad hoc» al Sfântului Părinte.

Succesiv, Pontiful a mers la Palatul Președinției, unde s-a desfășurat ceremonia oficială de bun venit și vizita de politețe la președintele republicii, Recep Tayyip Erdoğan. Noul Palat al Președinției – ”Ak Saray” (Palatul Alb) – a fost inaugurat în urmă cu două luni de noul președinte, Erdoğan, și înlocuiește istoricul Palat Çankaya. În noul sediu al președinției, Papa Francisc s-a adresat cu un discurs oficial autorităților statului.

În alocuțiunea din cadrul întâlnirii cu autoritățile de la Ankara, în prima din cele trei zile a călătoriei apostolice în Turcia, cu desfășurare între 28 și 30 noiembrie 2014, Sfântului Părinte a vorbit despre Turcia ca despre o țară bogată în urme ale unei antice civilizații și punte naturală dintre două continente și dintre diferite expresii culturale: țară a Sfântului Paul, care a fondat aici diferite comunități creștine; țară în care s-au desfășurat primele șapte concilii ale Bisericii.

Pontiful a evidențiat că vizita sa urmează unui dialog de stimă și respect întreprins de Fericitul Paul al VI-lea, de Sfântul Ioan Paul al II-lea și de Benedict al XVI-lea, dialog pregătit și favorizat la rândul său de acțiunea celui care era la acea vreme Delegatul Apostolic Mons. Angelo Giuseppe Roncalli și de Conciliul Vatican al II-lea.

Făcând referire la necesitatea unui dialog care să aprofundeze cunoașterea și valorizarea cu discernământ a multora dintre aspectele pe care le împărtășim, Pontiful a subliniat totodată importanța luării în considerație a diferențelor pentru a duce înainte angajarea în construirea unei păci solide, fondată pe respectul drepturilor și îndatoririlor fundamentale legate de demnitatea omului:

"În acest scop, este fundamental ca cetățenii musulmani, evrei și creștini – atât prin emiterea de dispoziții legale cât și prin aplicare lor efectivă – să se bucure de aceleași drepturi și să respecte aceleași îndatoriri. Libertatea religioasă și libertatea de expresie, garantate tuturor, să devină instrument de pace".

Oprindu-se asupra situației din Orientul Mijlociu, regiune care – de mai mulți ani este teatrul de războaie fratricide – "care par să ia naștere unul din altul, ca și cum unicul răspuns posibil la războaie și violențe ar fi alte războaie și alte violențe ", Sfântul Părinte s-a oprit asupra contribuțiilor în favoarea păcii, spunând:

"O contribuție importantă poate veni de la dialogul interreligios și intercultural, încât să se interzică orice formă de fundamentalism și de terorism care umilește în mod grav demnitatea tuturor oamenilor și instrumentalizează religia; contrapunând fanatismului și fundamentalismului solidaritatea tuturor credincioșilor care să aibă ca pilaștri respectul față de viața umană și libertatea de cult, libertatea de a trăi potrivit eticii religioase, efortul de a garanta tuturor necesarul pentru o viață demnă și grija față de mediul natural. De aceasta au nevoie, cu deosebită urgență, popoarele și statele din Orientul Mijlociu, pentru a putea inversa tendința și duce mai departe un proces de pacificare, prin respingerea războiului și a violenței și prin realizarea dialogului, a dreptului și a justiției".

"Suntem martorii unor grave conflicte", a mai spus Pontiful în discursul adresat autorităților, la întâlnirea desfășurată la Palatul Prezidențial din Ankara, vineri, 28 noiembrie, Papa oferind două exemple:

"Îndeosebi în Siria și în Irak violența teroristă, încălcarea celor mai elementare legi umanitare față de prizonieri și de întregi grupuri etnice; grave persecuții în dauna grupurilor minoritare, în special – dar nu numai – [împotriva] creștinilor și a yazidilor: sute de mii de persoane fiind constrânse să-și abandoneze casele și patria pentru a-și putea salva viața și a rămâne fidele propriului crez."

La finalul discursului, Papa a subliniat generozitatea Turciei privind un mare număr de refugiați, spunând că obligația morală a comunității internaționale este de a ajuta Turcia în privința acestor eforturi, insistând asupra necesității de a destina resurse și nu arme, resurse în lupta împotriva foamei și a bolilor, pentru dezvoltarea sustenabilă și salvgardarea creației, în sprijinul luptei împotriva multor forme de sărăcie și marginalizare.

(rv - A. Dancă - A. Mărtinaș)