Cardinalul Parolin: credinţa creştină este rădăcina spirituală a Europei

RV 27 oct 2014. „Europa contemporană are mare nevoie de carisma umilă şi puternică benedictină”- a spus cardinalul Secretar de Stat Pietro Parolin, la celebrarea Vecerniei în Mănăstirea benedictină de la Montecassino, în sudul Romei. Cu această ocazie a fost celebrată a cincizecea aniversare a proclamării Sf. Benedict ca patron spiritual principal al Europei, numit de Fericitul Paul al VI-lea:Între Paul al VI-lea şi mănăstirea de la Montecassino există o legătură specială. Papa Montini, pe când era foarte tânăr – aminteşte cardinalul Pietro Parolin – simţea aici „o pace deplină, activă şi rodnică”. Secretul stătea tocmai în carisma Sfântului Benedict: „pereţii sobri, maiestuoşi, liniştiţi, nu sunt altceva decât un semn vizibil a unei virtuţi interioare”, afirmă cardinalul, „acea pace, care la rândul ei este rodul fidelităţii faţă de carisma benedictină”. În orizontul monastic al sensibilităţii Papei Paul al VI-lea se găseşte motivul care îl determinase acum 50 ani, după dramaticul bombardament din februarie 1944, să consacre personal noua bazilică. Cu acea ocazie îl proclama pe Sfântul Benedict patronul spiritual al Europei.
Papa Montini era „călugăr cu inima”, fericitul Paul al VI-lea fiind dintotdeauna fascinat de viaţa monastică, pe care o descria ca „descoperire a frumuseţii rugăciunii”. Tocmai liniştea, pacea şi rugăciunea erau pentru Paul al VI-lea răspunsurile la zgomotul şi exterioritatea omului din timpurilor sale. De aceea, simţea deseori nevoia să revină la mănăstirea benedictină. Pentru el existau două obiective pe care se fondează Europa: credinţa şi unitatea spirituală, înrădăcinate în Evanghelie.
„Pentru Europa, Sfântul Benedict era un model, un nunţiu al păcii (pacis nuntius)” - subliniază cardinalul Paolin - „care folosea Crucea, cartea şi plugul ca instrumente pentru evanghelizarea şi unitatea popoarelor. Aceleaşi instrumente reprezintă bazele concrete pentru o Europă unită”.
„Prin Cruce şi legea Domnului”, spunea Paul al VI-lea, „Sfântul Benedict a clădit unitatea spirituală pentru ca popoare diferite să se simtă un singur popor al lui Dumnezeu. Prin intermediul cărţii, simbol al culturii, a salvat tradiţia clasică a antichităţii şi a restaurat cultul cunoaşterii. Cu ajutorul plugului şi motto-ul său «roagă-te şi munceşte» (ora et labora), a dat o nouă demnitate muncii omului”.
„Credinţa creştină”, a spus cardinalul Parolin, „a promovat umanitatea, arătându-se drept adevărata rădăcină spirituală a acesteia”. Ce este valabil pentru trecut, rămâne şi pentru viitorul Europei.
„Carisma monastică, cu bogăţia sa spirituală, poate fi o contribuţie extraordinară şi pentru Europa zilelor noastre, trasând dincolo de orice graniţă a acesteia drumul către umanismul integral”.
„Europa zilelor noastre are o mare nevoie de carisma benedictină – începând de la recunoaşterea primatului lui Cristos până la respectarea «Regulei» sale”. De aici, se poate întări astăzi „o nouă conştientizare a rădăcinilor creştine comune ale continentului”. Acestea îi pot conduce pe cei dezorientaţi „către frumuseţea rugăciunii şi bucuria care vine dintr-o viaţă dăruită lui Dumnezeu”.
La finalul predicii sale, cardinalul Parolin a menţionat recenta măsură adoptată de Papa Francisc în ceea ce priveşte noua organizare a abaţiei teritoriale din Montecassino. „Este vorba” – a spus cardinalul – „de o măsură care face referinţă la indicaţiile Conciliului Vatican al II-lea şi la Motu Proprio «Catholica Ecclesia» din 1967; intenţionează să exprime grija apostolică pentru abaţie, garantându-i un cadru juridic armonios cu viaţa mănăstirii. Acesta poate facilita o pastorală adecvată la exigenţele lumii actuale” .
O recunoştinţă vie din partea Sfântului Scaun a fost exprimată pentru toţi călugării care au condus mănăstirea pe parcursul anilor. Celebrarea s-a încheiat cu o rugăciune pentru Europa, pentru ca, prin mijlocirea Sfântului Benedict, „să-şi regăsească idealurile, cu un nou elan şi o nouă vigoare în faţa provocărilor actuale”.
(rv – Benedetta Capelli – M. Caba)