Vizita Papei în R. Coreea: ”E o ipocrizie să facem votul sărăciei și să trăim în bogăție”
RV 16 aug 2014.Viața consacrată este un dar prețios
pentru Biserică și lume: a subliniat Papa Francisc la întâlnirea, sâmbătă,
după amiază, cu reprezentanții comunităților călugărești din Coreea, organizată în
sala mare a ”Școlii de iubire” din orașul Kkottongnae, la 90 de km de Seul.
Papa a spus că cel care face votul sărăciei dar trăiește în bogăție, dă
dovadă de o ipocrizie care dăunează Bisericii. La întâlnirea cu Sfântul Părinte au
luat parte aproximativ 5 mii de călugări și călugărițe care s-au născut ori își desfășoară
apostolatul în Coreea. Vizita prelungită la copiii cu handicap, efectuată de Papa
înainte de întâlnirea cu persoanele consacrate, nu a mai permis cântarea psalmilor
de la rugăciunea Vesperelor, după cum era programat inițial.
Să ascultăm
câteva pasaje din discursul Sfântului Părinte.
"Certitudinea fermă
de a fi iubit de Dumnezeu este centrul vocaţiei voastre: a fi pentru ceilalţi un semn
tangibil al prezenţei Împărăţiei lui Dumnezeu, o pregustare a bucuriilor veşnice ale
cerului. Numai dacă mărturia noastră este plină de bucurie, putem atrage bărbaţi şi
femei la Cristos; iar o asemenea bucurie este un dar care se hrăneşte cu o viaţă de
rugăciune, meditarea Cuvântului lui Dumnezeu, celebrarea sacramentelor şi o viaţă
de comunitate, care este foarte importantă. Când acestea lipsesc, vor apărea slăbiciunile
şi dificultăţile care vor întuneca bucuria pe care am cunoscut-o atât de intim la
începutul călătoriei noastre."
"Experienţa milostivirii lui Dumnezeu, hrănită
de rugăciune şi comunitate, trebuie să modeleze tot ceea ce sunteţi şi tot ceea ce
faceţi. Castitatea, sărăcia şi ascultarea voastră vor deveni o mărturie plină de bucurie
a dragostei lui Dumnezeu în măsura în care veţi rămâne fermi pe stânca sa de milostivire.
Aceasta este stânca. Cu ajutorul sfatului evanghelic al sărăciei veţi fi capabili
să recunoaşteţi milostivirea lui Dumnezeu, nu doar ca sursă de putere, ci şi ca pe
o comoară. Pare contradictoriu, dar a fi săraci înseamnă a găsi o comoară. Chiar
dacă suntem obosiţi, îi putem oferi inimile noastre îngreunate de păcate şi slăbiciuni;
în momentele în care ne simţim mai vulnerabili îl putem întâlni pe Cristos, care a
devenit sărac pentru ca noi să fim bogaţi (cf. 2 Cor 8,9). În viaţa consacrată, sărăcia
este atât un „zid”, cât şi o „mamă”. Este un „zid”, pentru că ocroteşte viaţa consacrată,
este o „mamă”, pentru că o ajută să crească şi o conduce pe calea cea dreaptă. Ipocrizia
acelor persoane consacrate care mărturisesc votul de sărăcie şi totuşi trăiesc în
bogăţie, răneşte sufletele credincioşilor şi face rău Bisericii."
"Iubiţi fraţi
şi surori, cu mare smerenie, faceţi tot ce puteți pentru a arăta că viaţa consacrată
este un dar preţios pentru Biserică şi pentru lume. Nu-l ţineţi doar pentru voi; împărtăşiţi-l,
ducându-l pe Cristos în fiecare colţ al acestei ţări iubite. Lăsaţi ca bucuria voastră
să găsească expresie în continuare în eforturile voastre de a atrage şi de a cultiva
vocaţii, recunoscând că voi toţi contribuiţi la formarea bărbaţilor şi femeilor consacrate
care vin după voi, mâine. Fie că v-aţi dedicat unei vieţi contemplative sau uneia
apostolice, fiţi plini de râvnă în iubirea pentru Biserica din Coreea şi în dorinţa
de a contribui, prin carisma voastră specifică, la misiunea ei de a vesti Evanghelia
şi a edifica poporul lui Dumnezeu în unitate, sfinţenie şi iubire".