Mons. Fisichella: Tinerii ne învaţă să nu pierdem entuziasmul credinţei
RV 7 iulie 2014. AUDIO: Tinerii
catolici din Anglia au participat zilele trecute la un Festival vocaţional, desfăşurat
la Birmingham. La eveniment au participat peste 400 de tineri, împreună cu monseniorul
Rino Fisichella, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Noua Evanghelizare.
Iată
ce ne relatează monseniorul cu privire la importanţa acestei
întâlniri: R: Festivalul vocaţional organizat la Birmingham este foarte
important, deoarece reprezintă o experienţă de mare prietenie. Este un moment în care
tinerii se întâlnesc, se cunosc, văd că au aceleaşi greutăţi, dar şi aceleaşi scopuri
şi obiective. Astfel de întâlniri sunt importante, căci sunt momente de rugăciune,
în care tinerii, departe de zgomote şi de ceea ce le poate distrage atenţia, se pot
gândi în mod serios la propria viaţă. Atunci când tinerii privesc mai îndeaproape
viaţa şi experienţele lor de credinţă şi prietenie, pot să dea cu adevărat o contribuţie
foarte mare la progresul nostru, al tuturor.
În aceste ultime luni, am
văzut cum Papa Francisc a introdus un nou mod de a ne raporta la tineri,
un nou mod de a evangheliza tinerii. Credeţi că acest lucru a avut un
efect, un impact considerabil asupra celor care se simt chemaţi
la viaţa religioasă? R: Eu cred că da. Întotdeauna
am avut o creştere a vocaţiilor datorită Zilelor Mondiale ale Tinerilor, dar am avut
o creştere a vocaţiilor şi după ce, în diferite părţi ale lumii, au avut loc scandaluri
ce au influenţat viaţa Bisericii. Iar acum avem o creştere a vocaţiilor datorită noului
Papă, care ajunge la inima tuturor, dar mai ales la inima atâtor tineri, care îl consideră
o prezenţă semnificativă în viaţa lor. Papa Francisc este Papă de numai un an şi jumătate
şi e foarte greu de verificat dacă din acest motiv sunt mai multe vocaţii. Ceea ce
pot spune este că anul trecut, când am sărbătorit şi Anul Credinței, la întâlnirea
Papei – prima întâlnire a Papei Francisc cu tinerii care se pregătesc la viaţa consacrată
– au fost prezenţi peste cinci mii de tineri. Ei bine, aici, la Birmingham, în aceste
zile, organizatorii acestui Festival, mi-au spus că cinci dintre tinerii participanţi,
s-au hotărât să urmeze viaţa consacrată. Acesta este deja un răspuns semnificativ
la întrebarea dumneavoastră.
Credeţi că la un festival
de acest gen, tinerii au posibilitatea să pună întrebări
preoţilor sau a episcopilor cu privire la vocaţie? R:
Cu siguranţă, da. Eu îmi doresc ca acest lucru să se întâmple, deoarece provocarea
pe care am lansat-o este reciprocă. Noi îi provocăm pe tineri, pentru ca ei să reflecteze
în mod serios la viaţa lor, pentru a nu-şi irosi energia specifică tinereţii în lucruri
care nu sunt esenţiale. Dar, în acelaşi timp, ei sunt o provocare şi pentru noi. Să
nu uităm că noi trebuie să învăţăm de la tineri un limbaj nou, să învăţăm de la entuziasmul
lor. De multe ori, noi suntem obosiţi şi îmbătrânim înainte de vreme. Ei bine, tinerii
ne readuc aminte că cine este creştin, cine are vocaţia la preoţie sau la viaţa consacrată,
trebuie să rămână tot timpul tânăr, până la sfârşitul vieţii. Acest lucru ne spun
tinerii prin entuziasmul şi întrebările lor, dar mai ales prin cerinţa ca noi să fim
întotdeauna entuziasmaţi şi fideli faţă de noi înşine şi faţă de vocaţie.