Iordania, țară care-i respectă pe creștini: a început pelerinajul apostolic al Papei
Francisc în Țara Sfântă
(RV – 24 mai 2014) Sfântul Părinte,
Papa Francisc, împreună cu delegația însoțitoare, a fost întâmpinat la Palatul Regal
din Amman de către Regele și Regina Iordaniei. Regele Abdallah al II-lea bin Al
Hussein este al patrulea suveran al dinastiei Hașemite. Suveran din data de 7 februarie
1999, este căsătorit cu Regina Rania (al Yassin) cu care are patru copii.
O
privire retrospectivă ne permite să ne amintim că Paul al VI-lea a fost primit în
Țara Sfântă, în 1964, de către Regele Hussein, care l-a însoțit pe Pontif, cu acea
ocazie, până la porțile Ierusalimului. Actualul suveran hașemit, regele Abdallah al
II-lea, l-a întâmpinat în Țara Sfântă pe Ioan Paul al II-lea, în data de 20 martie
2000 și pe Benedict al XVI-lea, pe 8 martie 2009, Abdallah al II-lea fiind primit
de două ori în vizită de Papa Francisc, pe 27 august 2013 și pe 7 aprilie 2014.
Desigur, momentul cel mai intens al primei din cele trei zile de pelerinaj
apostolic în Țara Sfântă este reprezentat de Sfânta Liturghie celebrată începând cu
ora locală 16, pe Stadionul internațional din Amman. S-a estimat prezența a circa
50 de mii de credincioși la celebrarea euharistică de la Amman, prilejuită de vizita
Papei Francisc, al patrulea pontif în Țara Sfântă. Peste o mie sunt jurnaliștii acreditați
la eveniment.
Iordania este o țară care demonstrează respect față de creștini,
după cum sublinia și Benedict al XV-lea, în luna mai 2009, la Amman, când a pus piatra
de temelie a unei biserici catolice. În acel context, Benedict al XVI-lea a subliniat:
"Faptul că este posibil pentru comunitatea catolică din Iordania să-și construiască
locuri de cult publice este un semn de respect al acestei țări față de creștini",
confirmând astfel eforturile suveranilor Iordaniei în susținerea libertății de cult
și a dialogului. După cinci ani, Papa Francisc vizitează tocmai această biserică aflată
încă în construcție, în ținutul Betaniei dincolo de Iordan, acolo unde a fost botezat
Domnul nostru Isus Cristos. După o scurtă rugăciune a Pontifului pe malul Iordanului,
are loc întâlnirea dintre Papa Francisc și circa 600 de persoane, fiind vorba mai
exact de refugiați și purtători de dizabilități. Această întâlnire a fost definită
de nunțiul apostolic în Iordania, mons. Lingua, ca fiind "un act de delicatețe față
de familii distruse, față de văduvele și orfanii veniți mai ales din Siria în condiții
disperate".
Cum am evidențiat deja, anul acesta se împlinesc 50 de ani de la
prima vizită a unui pontif în Țara Sfântă, semnificația pelerinajului Papei Francisc
fiind legată tocmai de aniversarea a 50 de ani de când Papa Paul al VI-lea a mers
în Țara Sfântă, între 4 și 6 ianuarie 1964, când s-a întâlnit cu Patriarhul Ecumenic
de Constantinopol, Atenagora. În amintirea acelui moment, darul oferit de Papa Francisc
autorităților religioase și politice din Iordania, Statul Palestina și Israel va fi
o formă ornamentală cu un basorelief în bronz, reprezentând întâlnirea dintre Papa
Paul al VI-lea și Patriarhul Atenagora.
Pelerinajul apostolic
în Țara Sfântă: despre modelul iordanian de pace și conviețuire interreligioasă
în primul discurs al Papei
Importanța comunității creștine pentru
binele comun al societății iordaniene Iordania este prima etapă a pelerinajului
Papei Francisc în Țara Sfântă. În discursul rostit în prezența autorităților iordaniene,
cu care s-a întâlnit la Palatul Regal din Amman, Pontiful a subliniat importanța comunității
creștine prezente încă din timpul apostolilor – din primii ani ai Bisericii, prezență
ce aduce o contribuție fundamentală binelui comun al societății în care trăiesc.
Gratitudinea
Papei față de autoritățile iordaniene pentru ajutorul acordat refugiaților Deși
minoritară în prezent, comunitatea creștină din Iordania este pe deplin integrată
și foarte activă în domeniul social și educativ, Papa exprimându-și aprecierea față
de autorități și față de întreaga societate iordaniană pentru primirea acordată refugiaților
proveniți din zone de conflict ale Orientului Mijlociu.
Criza siriană
menționată de mai multe ori în primul discurs al Papei Francisc în Țara Sfântă În scurtul discurs, Papa a menționat de mai multe ori criza siriană și urgența
căutării unei soluții pacifice. Pontiful și-a exprimat stima față de comunitatea musulmană
din Iordania și față de eforturile Regelui Abdallah al II-lea bin Al Hussein în vederea
înțelegerii virtuților proclamate de islam și a conviețuirii în spirit de seninătate
a credincioșilor diferitelor religii. Pontiful și-a exprimat totodată aprecierea pentru
promovarea – de către autorități – a spiritului de înțelegere între evrei, creștini
și musulmani, citând "Mesajul interreligios de la Amman" și promovarea în sânul
Organizației Națiunilor Unite a celebrării anuale a "Săptămânii de Armonie între religii".
Papa
Francisc a subliniat generozitatea cu care Iordania a primit un mare număr de refugiați
palestinieni, irakieni și proveniți din alte zone de criză, în special din Siria.
Acest comportament trebuie să trezească nu doar stima dar și sprijinul comunității
internaționale, a subliniat de asemenea Pontiful, menționând totodată că Biserica
Catolică este angajată în sprijinirea refugiaților, mai ales prin intermediul asociației
Caritas din Iordania.
Căutarea unei păci de durată În contextul
tensiunilor din regiunea Orientului Mijlociu, Sfântul Părinte și-a exprimat respectul
și stima profundă față de comunitatea musulmană pentru rolul de îndrumător avut de
Regele Iordaniei în promovarea unei înțelegeri cât mai adecvate ale virtuților proclamate
de Islam și a unui conviețuiri senine între credincioșii diferitelor religii. Pontiful
și-a exprimat recunoștința față de Iordania, care a încurajat inițiative importante
și diverse în favoarea dialogului interreligios pentru promovarea înțelegerii dintre
evrei, creștini și musulmani.
Libertatea religioasă, un drept fundamental
al omului În discursul către autoritățile din Iordania, Papa s-a adresat
și comunităților creștine din această țară, prezente încă din perioada apostolică,
comunități ce-și aduc contribuția la realizarea binelui comun al societății în care
sunt pe deplin integrate. Deși minoritare, comunitățile creștine desfășoară o activitate
competentă în domeniul educativ și sanitar prin școli și spitale, având posibilitatea
de a-și profesa propria credință. Creștinii se simt și sunt cetățeni cu titlu deplin
și doresc să contribuie la construirea societății, împreună cu concetățenii musulmani,
aducându-și propria contribuție.
În încheierea discursului către autoritățile
iordaniene, Papa Francisc i-a mulțumit Regelui Abdullah al II-lea, familiei regale,
guvernului și poporului din Iordania, țară bogată în istorie și cu o mare semnificație
istorică pentru ebraism, creștinism și islam, exprimându-și speranța de pace și prosperitate,
împreună cu dorința ca vizita sa să contribuie la promovarea bunelor și cordialelor
relații dintre creștini și musulmani.