Fericitul Anton Durcovici: repere biografice

RV 17 mai 2014. Anton Durcovici s-a născut pe 17 mai 1888 în localitatea Bad Deutsch-Altenburg în Austria, iar în 1895, la 2 ani de la moartea tatălui său, se mută împreună cu mama şi fratele său Francisc în România, la început la Iaşi, apoi la Ploieşti şi în cele din urmă la Bucureşti.


Urmează cursurile primare şi gimnaziale la şcolile catolice din localităţile menţionate, iar în 1901 intră în Seminarul Romano-Catolic din Bucureşti. Între 1906 şi 1911 studiază filosofia şi teologia la Colegiul De Propaganda Fide din Roma, iar pe 24 septembrie 1910 a fost hirotonit preot în Bazilica „Sf. Ioan” din Lateran. În 1911 se întoarce în România şi îndeplineşte diferite funcţii pastorale şi în cadrul Seminarului Arhiepiscopal.

În timpul Primului Război Mondial, datorită originilor sale austriece, este închis în lagăr şi într-un institut din Galaţi. După terminarea războiului ocupă mai multe funcţii de conducere în sistemul educaţional catolic, printre care şi rector al Seminarului Arhiepiscopal şi preşedinte al Academiei Teologice „Sfântul Duh”.

Pe 25 iunie 1930 i se aprobă naturalizarea română, iar pe 30 octombrie 1947 Papa Pius al XII-lea îl numeşte episcop de Iaşi. Hirotonirea episcopală are loc pe 5 aprilie 1948, la Bucureşti. Pe 17 ianuarie 1949 este numit şi administrator apostolic al Arhidiecezei de Bucureşti.

Câteva luni mai târziu, pe 26 iunie 1949 este arestat de Securitate, fiind ulterior mutat la închisorile din Jilava şi Sighetu Marmaţiei, unde moarte pe 10 decembrie 1951 în urma bătăilor, torturilor şi înfometării. A fost aruncat într-o groapa necunoscută din Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmaţiei.

Procesul de beatificare a început pe 25 martie 1997, iar pe 31 octombrie 2013 Papa Francisc a recunoscut martiriul episcopului Anton Durcovici.


RV – durcovici.ro –A. C. Hrişman