”Să nu ne fie teamă de bucuria Învierii lui Cristos!”: Papa Francisc, la Sf. Liturghie
de joi din Octava Paștelui
RV 24 apr 2014.Unii creștini se tem de bucuria Învierii pe care
Isus vrea să o dăruiască, drept care viața lor pare a fi o înmormântare,
dar Domnul înviat este mereu în mijlocul nostru: a spus Papa Francisc la predica Sfintei
Liturghii celebrată joi dimineață, în Octava Paștelui, în capela Casei Sf.
Marta din Vatican. Pagina Evangheliei proclamată joi la Sf. Liturghie din
ritul roman sau latin prezintă apariția lui Cristos cel înviat în mijlocul discipolilor
(cf Lc 24,35-48). Când au primit salutul păcii din partea lui Isus, discipolii –
remarcă evanghelistul – în loc să se bucure, au ”fost cuprinși de uimire și de spaimă”,
crezând că văd un duh. Isus vrea să le arate că este adevărat ceea ce văd, de aceea
îi cheamă să-i atingă trupul și le cere ceva de mâncare. Vrea să-i conducă la ”bucuria
Învierii”, la ”bucuria prezenței sale în mijlocul lor”, dar – a spus Papa Francisc
la predică – ucenicilor nu le venea să creadă pentru că ”le era frică de bucurie”: •
”Aceasta este o maladie a creștinilor: ne este teamă de bucurie. E mai bine să ne
gândim «Da, Dumnezeu există, dar e acolo. Isus a înviat, dar e acolo». O anumită distanță.
Ne este teamă de apropierea lui Isus, pentru că aceasta ne aduce bucurie. În acest
fel se explică numeroșii creștini «de înmormântare», a căror viață
pare o continuă înmormântare. Preferă tristețea, nu bucuria. Se mișcă mai bine nu
la lumina bucuriei, ci la umbră, ca anumite animale care reușesc să iasă afară numai
pe timpul nopții, dar nu la lumina zilei, nu văd nimic. Și cu simțul umorului, am
putea spune că ei sunt ca liliecii: sunt «creștini lilieci» care iubesc mai
mult umbrele decât lumina prezenței Domnului”. Dar Isus – a continuat Sfântul
Părinte – ne aduce bucuria prin Învierea sa: bucuria de a fi creștini, bucuria de
a-l urma îndeaproape, bucuria de a merge pe calea Fericirilor, bucuria de a fi împreună
cu El. • ”De multe ori și noi suntem tulburați când această bucurie vine
la noi, ori suntem plini de frică sau credem că vedem un duh sau ne gândim că Isus
este un mod de a acționa. «Dar noi suntem creștini – ar spune unii – și trebuie să
facem în acest fel». Dar unde este Isus? «Nu, Isus este în cer». Tu vorbești cu Isus
– a reluat Papa – tu îi spui lui Isus: «Eu cred că Tu ești viu, că ai
înviat, că ești aproape de mine, că Tu nu mă părăsești»? Viața creștină trebuie să
fie un dialog cu Isus pentru că, este adevărat, Isus este
întotdeauna împreună cu noi, este întotdeauna prezent în mijlocul problemelor noastre,
este alături de noi cu greutățile noastre și cu faptele noastre bune”. De
câte ori noi creștinii – a spus Papa la predica de joi dimineață – ”nu suntem bucuroși,
pentru că ne este teamă, creștini care s-au lăsat doborâți de cruce: • ”În țara
mea avem o vorbă care spune: «Cine s-a fript cu lapte fierbinte, plânge și
când vede vaca». Aceștia s-au fript cu drama crucii și au spus: «Nu, să ne
oprim aici, El este în cer; a înviat, e foarte bine, dar să nu vină din nou aici,
pentru că nu mai facem față». Să cerem de la Domnul – a încheiat Sfântul Părinte –
să facă cu noi toți ceea ce a făcut cu discipolii când se temeau de bucurie. Să ne
deschidă mintea. «Atunci – notează evanghelistul – le-a deschis mintea ca să priceapă
Scripturile» (v. 45). Să ne deschidă mintea și să ne ajute să înțelegem că El este
viu, că El are un trup, că El este cu noi și că El ne însoțește și că El a învins.
Să-i cerem Domnului harul de a nu ne teme de bucurie!”. (rv – S. Centofanti
– A. Dancă)