Ioan Paul al II-lea şi înfiinţarea Zilelor Mondiale: tinerii, bolnavii, persoanele consacrate şi pacea

RV 07 apr 2014. Ioan Paul al II-lea, pe care îl vom cinsti ca sfânt după 27 aprilie 2014, a înfiinţat mai multe Zile Mondiale care sunt marcate de Biserica Catolică cu o cadenţă anuală fie la nivel local fie la nivel mondial. Să ne amintim în mod deosebit de câteva dintre acestea.

Aici, serviciul audio:


Ziua Mondială a Tineretului
Numele lui Ioan Paul al II-lea rămâne legat în mod indisolubil de una din Zilele Mondiale de cea mai mare rezonanţă: Ziua Mondială a Tinerilor. Geneza acestei iniţiative fără precedent prezintă mai multe elemente interesante. Mai întâi, faptul că este legată de Anul Sfânt 1983-1984, mai precis de zilele 11-15 aprilie 1984, când Biserica Catolică a celebrat la Roma Jubileul Internaţional al Tinerilor, în contextul Jubileului Extraordinar al Mântuirii. A avut loc atunci prima întâlnire internaţională a tinerilor organizată de Biserica Catolică. La fel de interesant este şi faptul că chemarea Papei Ioan Paul al II-lea adresată tinerilor din lumea întreagă de a veni la Roma ”pentru o întâlnire de rugăciune, împărţire cu ceilalţi, de conversaţie şi bucurie”, a fost lansată nu de la Roma ci de la Milano, mai precis, la încheierea rugăciunii ”Regina Coeli” recitată pe 22 mai 1983 de la balconul Domului din metropola italiană. Succesiv, pe 30 şi 31 martie 1985, a avut loc la Roma o Întâlnire cu tinerii din lumea întreagă, în contextul Anului Internaţional al Tinerilor, proclamat de Organizaţia Naţiunilor Unite. În acelaşi an, la 26 martie, Ioan Paul al II-lea publica Scrisoarea Apostolică ”Dilecti Amici” în care îşi exprimă dorinţa de a lua fiinţă iniţiative concrete în activitatea de pastoraţie a tinerilor, atât la nivel naţional şi diecezan, cât şi la nivel parohial, de asociaţii şi de mişcări apostolice ale Bisericii. Mai lipsea un singurul lucru: anunţul oficial. La câteva luni, pe 20 decembrie 1985, la schimbul de urări cu ocazia Naşterii Domnului, Ioan Paul al II-lea se adresa Colegiului cardinalilor şi Curiei Romane spunând: ”Domnul a binecuvântat peste măsură acea întâlnire (de pe 30 martie 1985 – ajunul Duminicii Floriilor) astfel încât, pentru anii următori a fost înfiinţată Ziua Mondială a Tinerilor, care trebuie să fie celebrată în Duminica Floriilor, cu sprijinul important al Consiliului (Pontifical) pentru Laici”. Cea mai recentă Zi Mondială a Tinerilor s-a celebrat în 2013 la Rio de Janeiro, cu participarea Papei Francisc. Imposibil de descris în câteva cuvinte importanţa acestei iniţiative adresată tinerilor, nu numai catolici, de către Ioan Paul al II-lea. După cum ar fi imposibil de spus cum ar fi tinerii catolici de astăzi fără aceste Zile Mondiale ale Tinerilor, în timpul cărora s-au maturizat nenumărate vocaţii la căsătorie, la viaţa consacrată şi la preoţie.



Ziua Mondială a Bolnavului
O altă ”invenţie” care exprimă solicitudinea pastorală a Papei Ioan Paul al II-lea este Ziua Mondială a Bolnavului, ocazie specială de a afirma demnitatea persoanei afectată de boli şi infirmităţi, cu precădere într-un timp în care societatea de spectacol ascunde slăbiciunile trupeşti şi se fereşte în zadar de trecerea timpului.

Înfiinţată la 13 mai 1992 printr-o Scrisoare oficială, Ioan Paul al II-lea o prezintă astfel: ”Celebrarea anuală a Zilei Mondiale a Bolnavului are scopul de a sensibiliza poporul lui Dumnezeu şi, prin urmare, numeroasele instituţii sanitare catolice şi însăşi societatea civilă, cu privire la necesitatea de a asigura cea mai bună asistenţă celor bolnavi, de a-l ajuta pe cel care s-a îmbolnăvit să valorizeze, pe plan uman şi mai ales pe cel supranatural, suferinţa; să facă să participe în mod special diecezele, comunităţile creştine şi familiile religioase la pastoraţia sanitară; să promoveze angajarea tot mai preţioasă a voluntariatului; să recheme importanţa formării spirituale şi morale a operatorilor sanitari; în fine, să facă să se înţeleagă mai bine importanţa asistenţei religioase faţă de cei bolnavi din partea preoţilor diecezani şi călugări, precum şi din partea celor care trăiesc şi muncesc în preajma celor suferinzi”.


Ziua Mondială a Vieţii Consacrate
Nu mai puţin importantă este şi Ziua Mondială a Vieţii Consacrate, înfiinţată de Ioan Paul al II-lea în 1997, din trei motive. ”În primul rând – se citeşte în Mesajul de la 6 ianuarie 1997 – aceasta răspunde la dorinţa lăuntrică de a-l lăuda mai solemn pe Domnul şi de a-i mulţumi pentru marele dar al vieţii consacrate, care îmbogăţeşte şi înveseleşte Comunitatea creştină prin multiplicitatea carismelor sale şi cu roade de edificare aduse de atâtea existenţe dăruite în totalitate Împărăţiei lui Dumnezeu. (...) În al doilea rând, această Zi are scopul de a promova cunoaşterea şi stima faţă de viaţa consacrată din partea întregului Popor al lui Dumnezeu. (...) Al treilea motiv priveşte direct persoanele consacrat, îndemnate să celebreze împreună şi solemn faptele minunate pe care Domnul le săvârşeşte în viaţa lor, pentru a descoperi cu o privire de credinţă mai curată razele frumuseţii dumnezeieşti răspândite de Duhul Sfânt în felul lor de viaţă şi pentru a dobândi o conştiinţă tot mai vie cu privire la misiunea lor de neînlocuit în Biserică şi în lume”.


Ziua de rugăciune pentru pace la Assisi
O rezonanţă care a depăşit spaţiul Bisericii Catolice este şi Ziua de rugăciune pentru pace la Assisi. Prima ediţie a avut loc la 27 octombrie din anul 1986, proclamat de Naţiunile Unite ”Anul Internaţional al Păcii”. Ioan Paul al II-lea a invitat să participe reprezentanţii diverselor religii din lume în oraşul natal al Sfântului Francisc, pentru ca să se înalţe spre unicul Dumnezeu, din atâtea inimi şi în diversitatea limbilor, o unică rugăciune pentru pace. Alte două întâlniri de rugăciune au avut loc la Assisi, una pe 9-10 ianuarie 1993, în timpul războiului din Balcani, cealaltă la 24 ianuarie 2001, cu câteva luni înainte de atacurile teroriste de la 11 septembrie.
Tradiţia Zilei de rugăciune pentru pace la Assisi a fost cultivată şi de Benedict al XVI-lea, care a mers la Assisi pe 27 octombrie 2011.


Ioan Paul al II-lea şi atenţia faţă de comunicare
Pontiful polonez care va fi ridicat la cinstea altarelor pe 27 aprilie 2014 rămâne în memoria colectivă drept unul dintre pontifii cei mai comunicativi din ultimele decenii. Ioan Paul al II-lea este primul papă care publică bilanţul economic al Sfântului Scaun (1986). Este primul papă care timite un document via Internet, la 22 noiembrie 2001, fiind vorba de exhortaţia apostolică post-sinodală ”Ecclesia in Oceania”, rod al adunării speciale a Sinodului Episcopilor din 1998.
Este pontiful care a înfiinţat în 1983 Centrul Vatican de Televiziune (CTV).
Este primul papă care a efectuat o vizită oficială la Parlamentul European de la Strasbourg, la 11 octombrie 1988.
Este primul papă care vorbit la sediul Parlamentului italian, la 14 noiembrie 2002.
Este primul papă care a efectuat o călătorie apostolică în Marea Britanie, de la 28 mai la 2 iunie 1982.
Este primul papă care a deschis canale diplomatice cu Rusia, Israel, Statele Unite ale Americii şi multe alte ţări care până atunci nu aveau raporturi oficiale cu Sfântul Scaun.
Este pontiful care a promulgat Codul de Drept Canonic, la 25 ianuarie 1983, prin constituţia apostolică ”Sacrae Disciplinae Leges”.

În fine, este pontiful care la 30 de ani de la deschiderea Conciliului Ecumenic Vatican II a publicat ”Catehismul Bisericii Catolice” (sau ”Catehismul Mare”), prin constituţia apostolică ”Fidei Depositum” de la 11 octombrie 1992, în care citim: „Păstrarea tezaurului credinţei este misiunea pe care Domnul a încredinţat-o Bisericii sale şi pe care ea o îndeplineşte în toate timpurile. (…) După reînnoirea liturgiei şi noua codificare a Dreptului Canonic al Bisericii latine şi a canoanelor Bisericilor Orientale catolice, acest Catehism va aduce o contribuţie foarte importantă la lucrarea de reînnoire a întregii vieţi bisericeşti, voită şi pusă în aplicare de Conciliul Vatican II”.

(rv – A. Dancă)