Părintele Lombardi: de la Papa Francisc un mare impuls pentru o Biserică în mişcare

(RV – 12 martie 2013) În aceste zile, au fost numeroase comentariile referitoare la aniversarea unui an de la alegerea Papei Francisc la Sediul lui Petru, pe 13 martie 2013. A fost un an de pontificat intens care a suscitat o reînnoită atenţie faţă de chestiunile ecleziale ale acelora aşa-numiţi „departe de Biserică”.

În legătură cu acest aspect, să ascultăm comentariul părintelui Federico Lombardi, directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, intervievat de colegul nostru Sergio Centofanti:



P. Federico Lombardi: „Aspectul principal al acestui prin an de pontificat este cu siguranţă marea atenţie şi atracţie simţite de lume în legătură cu acest Papă şi mesajul său, şi spun lume pentru că nu mă refer doar la catolicii practicanţi ci la toate persoanele în general. Sper ca acest sentiment să fie profund înrădăcinat în inima persoanelor care s-au simţit atinse de cuvântul de iubire, atenţie, îndurare, apropiere şi vecinătate prin care Papa doreşte să exprime iubirea lui Dumnezeu faţă de om.
Aş dori să amintesc câteva episoade care m-au impresionat în mod deosebit în cursul acestui an. Desigur, prima apariţia în balconul central al Bazilicii „Sfântul Petru”, cu tot ce a reprezentat este de neuitat (inserţie cu primele cuvinte rostite de Papa Francisc)
Îmi amintesc apoi spălarea picioarelor tinerilor din penitenciar, în după-amiaza Joii Mari. Îmi amintesc călătoria Papei la Lampedusa, cu acea intensă apropiere faţă de persoanele cele mai uitate şi abandonate şi faţă de cei morţi într-o călătorie a speranţei şi a suferinţei spre un viitor mai bun.
Îmi amintesc Ziua Mondială a Tinerilor de la Rio, marea întâlnirea tineretului din întreaga lume, şi în special a tinerilor din ţările Americii Latine cu un Papă latino-american.
Îmi amintesc vizita la Assisi; îmi amintesc Exortaţia apostolică „Evangelii Gaudium”, pe care aş numi-o documentul programatic al pontificatului său şi aş aminti de asemenea Consistoriul din luna februarie. Aceste etape reflectă cât a fost de intens acest an şi câte aspecte au fost atinse, câte întâlniri au avut loc.”


Referitor la reformele structurale necesare şi la modul în care se schimbă Biserica, directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun a spus:

P. Federico Lombardi: „Biserica îmi apare ca fiind întocmai asemenea unui popor în mers. Acesta este aspectul cel mai caracteristic: sentimentul este de mare dinamism. Papa a dat în acest sens un mare impuls şi păşeşte alături de o Biserică care caută aflarea voinţei lui Dumnezeu şi încearcă să-şi îndeplinească misiunea în lumea de azi pentru binele tuturor, îndreptându-se într-adevăr spre periferie, spre hotarele lumii. Papa a vorbit deseori despre păstori care să stea înaintea, în urma şi în mijlocul turmei pentru a o ajuta în parcursul ei, în aflarea căii. Consider că Papa Francisc este tocmai un astfel de păstor şi îndeamnă întreaga Biserică să se pună în mişcare. Există un sentiment de intens dinamism care se face simţit mai ales în itinerariul sinodal, în acest parcurs lung de doi ani, în care Biserica va reflecta asupra punctului central al experienţei umane şi creştine, reprezentate de familie."


La reflecţia colegului nostru care a spus: „Papa priveşte cu intensitate la cei îndepărtaţi şi-i zgâlţâie tare pe cei de aproape”, părintele Federico Lombardi a răspuns:

P. Federico Lombardi: „Cu siguranţă Dumnezeu priveşte la toţi, de aceea Papa încearcă să arate cum Dumnezeu priveşte la toate creaturile sale, la toate persoanele din lume, fără a uita pe nimeni. Acesta este un aspect extrem de important, pe care cu siguranţă nu l-a inventat Papa Francisc. El a reuşit însă să dea un semnal puternic în acest sens şi foarte multe persoane l-au înţeles. Manifestările de atenţie care sosesc de la instituţii şi organe de presă care nu sunt cele obişnuite înseamnă că mesajul său a ajuns. Şi, desigur, cu toţii trebuie să fim în mişcare, inclusiv persoanele care se simţeau cumva mai liniştite sau mai stabile, stabilizate cumva în propria condiţie, trebuie să se simtă implicate în această mare misiune. Acesta este cu siguranţă un aspect pozitiv.”


La un an de la alegerea Papei Francisc la Sediul lui Petru, directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun a dorit să amintească imaginile semnificative ale primului an de Pontificat:

P. Federico Lombardi: „Îmi vin în minte mai ales audienţele generale din zilele de miercuri: Papa care trece prin mijlocul mulţimii, Papa care salută, surâde, care întâlneşte şi care se opreşte în special alături de cei bolnavi. Această decizie a sa, de a-i saluta mai întâi pe cei bolnavi după ce-şi încheie catehezele mi se pare un gest foarte semnificativ. Cei care suferă şi cei fragili au prioritate în inima Papei şi a Bisericii, căci Evanghelia le dă prioritate”.


Întrebat despre cum este să fii purtătorul de cuvânt al Papei, părintele Federico Lombardi a spus:


P. Federico Lombardi: „Găsesc foarte frumos faptul că protagonistul este însuşi Papa, el fiind cel care vorbeşte şi care suscită interes din partea oamenilor, cel care uimeşte prin formulările sale şi care nu are nevoie de o mediere specială. Găsesc că acest lucru este foarte pozitiv şi aş putea spune că mi-am dorit întotdeauna acest lucru: ca Papa să ajungă direct la inima persoanelor, prin propriile sale cuvinte, fără distanţe şi obstacole, Directorul Sălii de Presă sau să-i spunem „purtătorul de cuvânt” dă acele informaţii care ţin de organizare, de decizii luate (şi care sunt desigur importante), dar ceea ce reprezintă cuvântul Papei pentru lume, pentru Biserică, ajunge direct la oameni. Acest lucru mi se pare frumos şi fundamental.”


R.V./A. Mărtinaş