Facebook a împlinit zece ani: realitate şi oportunităţi

RV 05 feb 2014. Platforma de socializare Facebook a împlinit zece ani. În prezent această platformă conectează prin internet circa 1 miliard şi 250 de milioane de aşa numiţi „prieteni” şi încasează anual aproximativ 6 miliarde de dolari. Fondată la 4 februarie 2004, societatea Facebook este cotată la bursă din 2012 şi afişează un capital de 138 de miliarde de dolari.

Unii observatori susţin că platforma Facebook a declanşat o adevărată revoluţie în domeniul comunicaţiilor, dar putem spune că a îmbunătăţit calitatea vieţii colective?

Radio Vatican l-a contactat pe Fausto Colombo, profesor de ştiinţele comunicării la Universitatea Catolică «Sacro Cuore» din Milano:
● „Este un mijloc de comunicare care ajută la stabilirea unei relaţii, la formarea unor grupuri şi transmiterea unor informaţii în mod orizontal. În acest sens, oferă, evident avantaje. Dacă a făcut viaţa mai bună sau mai rea, depinde de modul în care este folosit. Depinde, pe de o parte, de ceea ce predomină în rândul elementelor de control social - de exemplu, toate lucrurile pe care noi le facem pe Facebook sunt evident monitorizate şi devin instrumente după care ne sunt propuse cumpărături sau relaţii de acest fel - şi, pe de alta, de componenta mai liberă, relaţională şi interpersonală”.

Papa Francisc, în Mesajul său pentru Ziua Comunicaţiilor 2014, subliniază două riscuri: viteza informaţiilor pe internet, care nu mai lasă timp gândirii şi judecăţii, şi riscul izolării faţă de cei din jur, prin refugierea într-un mediu pe care îl construim noi după gusturile noastre. Observă prof. Colombo:
● „Când trebuie să explic studenţilor cum funcţionează mass-media iau întotdeauna ca exemplu episodul lui Zaheu din Evanghelie. Zaheu urcă într-un copac de unde vrea să-l vadă pe Isus, dar interesul lui este doar acela de a-şi satisface curiozitatea. Vrea să vadă această persoană despre care toţi vorbesc. Dar fiind mic de statură, se urcă într-un sicomor, care este exemplul unui mijloc, al unui «medium». Eu mă folosesc de acest mijloc pentru a vedea. Mai interesant este ceea ce face Isus, pentru că el vrea să răstoarne această logică şi îi cere lui Zaheu să-l întâlnească personal, să meargă acasă la el şi prin această metodă îl converteşte, îi schimbă viaţa”.

Ca în orice instrument, continuă prof. Colombo, vom regăsi şi pe Facebook oportunităţi şi limite.
● „Una din limitele acestui instrument este aceea că, dacă pe de o parte, te apropie de un lucru, pe de alta, te ţine la distanţă, pentru că este vorba întotdeauna de o cunoaştere mediată, mijlocită. De exemplu, aşa numitul «prieten» de pe Facebook nu este în mod necesar un prieten din viaţă. Este prieten într-un alt sens, în sensul referitor la acel mic univers care este Facebook. În plus, după cum sublinia Papa, aceste instrumente au tendinţa de a fi folosite în grabă. De exemplu, Zaheu voia pur şi simplu să vadă, să arunce o privire şi să plece mai departe. În schimb, relaţiile dintre oameni au nevoie de răbdare, timp, tăcere, dăruire, atenţie şi aşa mai departe. Din acest punct de vedere, mass-media şi, în special, Facebook, trebuie folosite cu mănuşi. De altfel, unele studii recente ne-au arătat că pe măsură ce folosesc Facebook, oamenii au început să fie mai atenţi la aceste aspecte. Unele forme de comportament se modifică odată cu trecerea timpului: există persoane mai atente la cercul de prieteni, nu mai trimit de toate la toată lumea, dar încep să creeze anumite criterii de selecţie între respectivele conţinuturi şi persoanele la care urmează să fie expediate. Tot la fel, unii au ieşit de pe Facebook. Alţii sunt foarte atenţi şi limitează numărul de persoane cu care păstrează legătura. Toată această gamă de comportamente ne arată modul în care, intrând în relaţie cu un «medium», cu un mijloc de comunicare, este posibil să înveţi, cu o anumită atenţie, cum să-l foloseşti în mod din ce în ce mai conştient”.

Fondatorul platformei Facebook, Mark Zuckerber, se numără astăzi printre oamenii cei mai bogaţi din lume. Dar cu toate acestea, multe companii care domină internetul nu sunt în relaţii amicale cu fiscul. Acest fapt ne face să ne întrebăm în mâinile cui punem sau am ajuns deja cheile omenirii. Încheie prof. Colombo:
● „Mă tem că între marile capitaluri şi marea evaziune există conexiuni foarte strânse, dar sper să nu cad în prejudecăţi! Aceasta nu se referă la faptul că sunt întreprinzători din sectorul noilor media, ci că sunt întreprinzători cu sau fără o anumită etică. Să ne aducem aminte, pentru a face un exemplu, că Internetul pune la dispoziţie o serie de resurse care sunt mult mai transparente şi mult mai bine administrate. Dar întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem se referă la responsabilitatea nu atât a acestor persoane ci a acestor companii. Vrea să spun că Facebook, Google, etc., au în mâinile lor date despre noi pe care nici un stat nu le-a avut vreodată într-o măsură atât de mare, dar companiile respective nu au răspunderea unui stat pentru că sunt entităţi comerciale. Aşadar, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem şi la care trebuie să lucrăm şi pe viitor, iar în parte legislaţia europeană şi naţională o abordează deja, este următoarea: cum să protejăm omul de rând de uzul rău care poate fi făcut din tot ceea ce el face pe internet. Cum sunt folosite informaţiile pe care el însuşi, de bună voie, uneori cu stângăcie, le furnizează despre sine pe internet, spunând unde se află, ce face, ce produse consumă, cu cine este sau nu prieten, etc. Cum sunt folosite aceste date? Cred că pentru următorii ani aceasta va fi problema cea mai mare.”

(rv – R. Gisotti – A. Dancă)