24 ianuarie, Ziua Unirii

(RV 24 ian 2014) România marchează vineri 155 de ani de la Mica Unire. Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza devenea domnitor atât al Moldovei, cât şi al Ţării Româneşti, eveniment care pregătea Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Cu ocazia acestei aniversări au loc diferite activităţi culturale şi artistice, dar şi seri de rugăciune ecumenică în cadrul Octavei de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor.


„Cu prilejul zilei de 24 ianuarie”, afirmă primul-ministru Victor Ponta, „Guvernul României reafirmă mesajul de unitate şi solidaritate pe care românii l-au transmis în urmă cu 155 de ani, când liderii politici ai vremii au decis că interesul naţional şi soarta poporului sunt mai presus de orice ambiţii egoiste sau interese particulare. Românii de pretutindeni îşi afirmă astăzi cu mândrie valorile şi originile, celebrându-i pe cei care au pus bazele construcţiei noastre naţionale. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti va rămâne o zi importantă pentru istoria şi identitatea poporului român, iar celebrarea ei evocă hotărârea şi ambiţia unor lideri cu viziune de a uni şi mobiliza societatea în jurul unor idealuri şi a unor proiecte comune. Astăzi mai mult ca oricând trebuie să fim conştienţi de forţa noastră ca popor şi să ne regăsim speranţa că putem trăi într-o societate mai bună, mai solidară şi mai prosperă”, încheie premierul României.



„Celebrăm astăzi Ziua Unirii Principatelor Române”, a scris preşedintele Traian Băsescu, „un eveniment istoric care îşi păstrează forţa spirituală pentru noi toţi, cei care suntem în România sau în comunităţile din afara graniţelor. Am amintit cu prilejul fiecărei sărbători dedicată momentului Unirii faptele istorice extraordinare care au pregătit-o, dar şi figurile politice fără de care nu ar fi fost cu putinţă Unirea românilor într-un singur stat care să le asigure identitatea şi viitorul naţional. Cred că această zi este cel mai bun prilej să reflectăm împreună la semnificaţiile Unirii, la sensul profund al acestui mare ideal devenit realitate care a marcat naşterea României moderne. Unirea rămâne, fără îndoială, actul politic fondator al ţării noastre. Dar, dincolo de dimensiunea politică, nu trebuie să uităm de forţa acesteia de a ne aduce împreună. Poporul român a reuşit, prin voinţa celor profund dedicaţi, să realizeze unitatea naţională şi, de aceea, consider că această vocaţie dovedită într-un moment istoric trebuie să ne facă să înţelegem importanţa solidarităţii în interiorul marii noastre familii care este România. Dacă vom cultiva aceste principii, vom putea să transmitem generaţiilor viitoare adevăratul sens al unităţii şi forţa Unirii care a călăuzit poporul român în 1859 şi care rămâne, peste ani, un testament atât de valoros”.


(RV – A. C. Hrişman)