Legătura cu Isus îi salvează pe preoţi de mondenitate şi narcisism: Papa, la Sf. Liturghie
RV 11 ian 2014. Adevăratul preot, uns de Dumnezeu pentru poporul său,
păstrează o strânsă legătură cu Isus; când lipseşte acest raport cu Isus, preotul
nu mai este uns, ci „unsuros” şi idolatru, devot al zeului Narcis. Este, pe scurt,
învăţătura Papei Francisc, la predica Sfintei Liturghii celebrată sâmbătă dimineaţă
în capela Casei Sf. Marta din Vatican. La ritul sacru au concelebrat cardinalul italian
Angelo Bagnasco şi un grup de preoţi din arhidieceza de Genova.
Avem viaţa
veşnică pentru că credem în numele lui Isus: a spus Papa la predică, preluând cuvintele
sfântului apostol Ioan proclamate la prima lectură biblică (cf. 1 Ioan 5,13). Sfântul
Părinte s-a întrebat, de aceea, cu privire la calitatea raportului spiritual dintre
preoţi şi Isus. „Când creştea în popularitate”, a remarcat Pontiful, „Isus se retrăgea
spre Tatăl”, mergea „în locuri pustii ca să se roage”.
„Aceasta este într-un
fel piatra de comparaţie pentru noi, preoţii: dacă mergem sau nu mergem să-l găsim
pe Isus. Care este locul lui Isus Cristos în viaţa mea preoţească? Este un raport
viu, de la discipol la Învăţător, de la frate la frate, de la un sărman om la Dumnezeu,
sau este un raport un pic artificial, care nu porneşte din inimă?”. Papa
Francisc:«Noi suntem unşi, am primit ungerea Duhului Sfânt, iar când un
preot se îndepărtează de Isus Cristos, poate să piardă această ungere. În mod esenţial
are ungerea, dar în viaţa sa o pierde. Şi în loc să fie uns, ajunge să fie
„unsuros”. Şi cât rău fac Bisericii preoţii unsuroşi! Cei care-şi
irosesc toate energiile în lucruri artificiale, în vanităţi, în anumite
atitudini, într-un limbaj sclifosit… De câte ori auzim spunându-se despre unul ocupat
mereu cu vanităţi: „Ah, acesta este un preot-fluturatic!”. Acesta
nu are o legătură cu Isus Cristos. A pierdut ungerea, a rămas unsuros”.
Papa
Francisc a subliniat că dacă preoţii se îndepărtează de Isus Cristos, vor simţi nevoia
să compenseze această distanţă cu alte lucruri lumeşti. De aici vin aceste personaje,
pe care Papa le-a numit „preotul-afacerist”, „preotu-întreprinzător” şi aşa mai departe.
„Dar centrul vieţii noastre este altul: este preotul care îl adoră pe Isus Cristos,
preotul care vorbeşte cu Isus Cristos, preotul care îl caută pe Isus Cristos şi care
se lasă căutat de Isus Cristos. Fără acestea, pierdem totul. Şi atunci, ce vom da
oamenilor?”.
„E frumos să vezi preoţi care cu adevărat şi-au dat
viaţa, ca preoţi, şi despre ei lumea spune: «Da, are un caracter mai dur, are defecte,
dar e preot». Lumea simte acest lucru. În schimb, când lumea vede preoţi – pentru
a folosi un cuvânt – idolatri, care în loc să-l aibă pe Isus, au mici zeităţi, iar
unii au o devoţiune faţă de zeul Narcis, când lumea vede aceste lucruri, spune: «Sărmanul
de el!». Ceea ce ne salvează de mondenitate şi de idolatria care ne face unsuroşi,
ceea ce ne face să păstrăm ungerea primită, este legătura cu Isus Cristos. Şi vouă,
celor care astăzi aţi avut politeţea de a concelebra alături de mine (Sf. Liturghie),
vă adresez această urare: în viaţă, puteţi să pierdeţi totul, dar să nu pierdeţi legătura
cu Isus Cristos! Aceasta este biruinţa noastră!».