Crăciun 2013: Scrisoarea Pastorală a PS Anton Coşa, episcopul diecezei romano-catolice
de Chişinău
RV 30 dec 2013. Publicăm mai jos Scrisoarea pastorală de Crăciun
2013 a PS Anton Coşa, episcopul diecezei romano-catolice de Chişinău,
iar în format audio vă propunem un interviu oferit de prelatul catolic Radioului
nostru.
Mesajul de Crăciun al Preasfinţitului Anton către poporul credincios al
Diecezei de Chişinău - 2013
” Eu, lumina, am venit în lume, pentru ca
oricine crede în mine să nu rămână în întuneric” (In 12,46)
Dragi preoți,
persoane consacrate, iubiți creștini!
La Liturghiei din ziua de Crăciun, Biserica
exclamă înainte de Evanghelie: ”Ne-a strălucit o zi sfântă, … astăzi a coborât pe
pământ o lumină mare" . Cu aceste cuvinte Biserica cântă și aclamă nașterea lui Isus
din peștera Betleemului, eveniment care a schimbat soarta omenirii, deschizând poarta
raiului, închis cândva de păcatul strămoșilor noștri și aducând speranță și bucurie
tuturor celor care o așteptau. Într-adevăr în tăcerea din Noaptea sfântă, s-a aprins
pentru orice om de bună voință o lumină mare care nu apune niciodată și care conduce
pașii omului pe drumul mântuiri.
Așa a început atunci Crăciunul! Și de atunci
încoace de-a lungul veacurilor acest eveniment istoric ne invită an de an, în mod
spiritual, în jurul ieslei pentru a ne reaminti de marele dar pe care Dumnezeu ni
l-a oferit din iubire față de noi, pentru a contempla "lumina" lui Cristos, aducătoare
de pace și de mântuire. Dar, pentru a putea fi părtași la aceasta, avem nevoie de
credinţă. În acest an pastoral dedicat credinței și înmulțirii roadelor ei în viața
creștinilor, întreaga noastră Biserică locală și-a propus să continue să aprofundeze
credința, pentru că „Biserica nu presupune niciodată credința ca un fapt sigur, ci
știe că acest dar al lui Dumnezeu trebuie hrănit și întărit, pentru ca să continue
să conducă drumul nostru”. (Lumen Fidei nr.1)
În această călătorie de creștere
spirituală avem mare nevoie de lumina, pe care Cristos o aduce odată cu venirea sa
pe pământ, adevărata lumina care poate învinge orbirea noastră umană, atrasă de falsele
lumini cu care ne înconjoară lumea, aparent mai puternice și mai ispititoare, dar
în realitate artificiale. Lumina lui Cristos este o lumină blândă, o lumină de pace.
Este ca lumina Nopții de Crăciun, fără pretenții extraordinare, fără intenții spectaculare.
Este simplă și atrăgătoare, ce umple inima de pace. Dar pentru a o recunoaște avem
nevoie de discernământ, altfel putem ajunge să credem că suntem în lumină, atunci
când de fapt suntem în întuneric. Crăciunul este o ocazie minunată să intrăm mai
adânc în tema pastorală propusă pentru acest an, experimentând apropierea lui Dumnezeu
de noi care vine să ne caute în întunericul nostru pentru a ne dărui viața sa. Răspunzând
iubirii lui Dumnezeu, vă invit dragi fraţi şi surori să fim mereu treji și să veghem
lumina divină care este în noi ca să nu se stingă niciodată. Să proclamăm cu toții,
prin viaţa şi misiunea specifică fiecăruia dintre noi, bucuria de a-l fi întâlnit
pe Domnul şi în acelaşi timp să-i facem părtași pe toţi cei din jurul nostru la iubirea
Tatălui. Pentru că El ne iubește pe toți.
Urarea mea vreau să devină o rugăciune
umilă şi încrezătoare către Pruncul Isus, pentru ca lumina sa să risipească orice
întuneric din viaţa noastră şi să ne umple de iubire şi de pace. Domnul, care a făcut
să strălucească în Cristos fața sa de milostivire, să ne umple de fericirea sa şi
să ne facă mesageri ai bunătății sale. În spiritul acestor gânduri, vă doresc
tuturor un Crăciun Fericit şi un An Nou cu sănătate şi cu multe haruri. Fie ca binecuvântarea
lui Dumnezeu să vă însoțească pretutindeni şi să vă păzească de orice rău.