Prin Naşterea lui Isus, Dumnezeu s-a aşezat de partea omului: Papa Francisc, la audienţa generală

(RV – 18 decembrie 2013) Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului este semnul că Dumnezeu „s-a aşezat de partea omului”, cu ale sale suferinţe, gestul său fiind un exemplu pentru fiecare creştin şi un îndemn de a face la fel cu cei sărmani, pentru a le uşura suferinţele. Aceasta este esenţa reflecţiei Papei Francisc de la cateheza din cadrul audienţei generale din miercurea premergătoare Crăciunului.


„Aş dori să reflectez împreună cu voi la Naşterea lui Isus, sărbătoarea încrederii şi a speranţei care depăşeşte incertitudinea şi pesimismul”, a spus Pontiful la începutul catehezei, explicând motivul speranţei noastre, şi anume că: „Dumnezeu este cu noi şi continuă să aibă încredere în noi!”.


Papa Francisc: „Gândiţi-vă bine la acest lucru. Dumnezeu este cu noi şi continuă să aibă încredere în noi! Dar este cu adevărat generos acest Dumnezeu Tată! Dumnezeu vine să locuiască cu oamenii, alege să locuiască pe acest pământ, să stea împreună cu omul şi să se afle acolo unde omul îşi trăieşte viaţa cu bucuriile şi durerile ei.
Astfel, pământul nu mai este doar „o vale de lacrimi”, ci este un loc în care Dumnezeu însuşi şi-a înălţat cortul, devenind locul întâlnirii lui Dumnezeu cu omul, al solidarităţii lui Dumnezeu cu oamenii”.


Meditând asupra semnificaţiei Sărbătorii Crăciunului, Sfântul Părinte a explicat că Dumnezeu a voit să împărtăşească condiţia noastră umană până într-acolo încât să devină una cu noi în persoana lui Isus, care este om adevărat şi Dumnezeu adevărat.

„Însă există ceva şi mai surprinzător”, a spus Pontiful…

Papa Francisc: „Prezenţa lui Dumnezeu în mijlocul umanităţii nu s-a realizat într-un mod ideal, idilic, ci în această lume reală, marcată de diviziuni, răutate, sărăcie, abuzuri şi războaie. El a ales să facă parte din istoria noastră aşa cum este, cu toată dificultatea limitelor şi dramelor sale. Astfel făcând a demonstrat fără nicio îndoială atitudinea sa îndurătoare şi plină de iubire faţă de oameni. El este Dumnezeu cu noi. Isus este Dumnezeu cu noi: credeţi aceasta voi? [lumea răspunde: da!]. Dar să facem împreună această mărturisire: Isus este Dumnezeu cu noi. Cu toţii: Isus este Dumnezeu cu noi! Încă o dată [Lumea repetă: Isus este Dumnezeu cu noi]. Aşa, bine. Mulţumesc! Isus este cu noi, dintotdeauna şi pentru totdeauna este cu noi în suferinţele noastre şi în durerile istoriei”.


Naşterea lui Isus este manifestarea alianţei lui Dumnezeu cu omul pentru a ne mântui, pentru a ne ridica din praful mizeriilor, a dificultăţilor şi păcatelor noastre. Din această alianţă decurge şi „marele dar al Pruncului din Betleem”, a spus Pontiful: „o energie spirituală care ne ajută să nu ne scufundăm în istoveală, disperare şi tristeţe, căci este o energie care încălzeşte şi transformă inimile”.

De fapt, naşterea lui Isus ne aduce frumoasa veste că suntem iubiţi în mod imens şi unic de către Dumnezeu, iar această iubire nu doar ne ajută să-l cunoaştem, dar ni-l dăruieşte, ni-l comunică pe Dumnezeu.

„Din contemplarea fericită a misterului Fiului lui Dumnezeu care s-a născut pentru noi, putem obţine două consideraţii”, a spus Papa:

Papa Francisc: „Prima consideraţie: dacă prin Naşterea Mântuitorului, Dumnezeu se revelează nu ca unul poziţionat la înălţime şi care domină universul, ci ca Acela care se smereşte, care coboară pe pământ mic şi sărac, atunci nici noi nu trebuie să ne considerăm deasupra celorlalţi ci, dimpotrivă, să ne coborâm, să ne punem în slujba altora, să ne facem mici cu cei mici şi săraci cu cei săraci. Să facem astfel încât aceşti fraţi şi aceste surori să nu se simtă niciodată singuri! Prezenţa noastră solidară alături de ei să exprime – nu doar prin cuvinte, dar şi prin elocvenţa gesturilor – că Dumnezeu este aproape de toţi”.
A doua consideraţie: dacă Dumnezeu, prin Isus, s-a implicat în favoarea noastră până într-acolo încât să devină asemenea unuia dintre noi, înseamnă că orice am face pentru un frate sau o soră am făcut de fapt pentru Isus”.

Sfântul Părinte şi-a încheiat cateheza din miercurea ce precede Sărbătoarea Naşterii Mântuitorului cu o rugăciune de încredinţare mijlocirii Preacuratei, Maica lui Isus şi Maica noastră, pentru a ne ajuta ca – în acest Sfânt Crăciun – „să recunoaştem în chipul aproapelui nostru, în special în persoanele cele mai lipsite de apărare şi mai marginalizate, imaginea Fiului lui Dumnezeu care s-a făcut om”.



R.V./A. Mărtinaş