Fraternitatea fictivă nu foloseşte dialogului între religii, fiecare să participe
cu propria identitate
RV 28 nov 2013. Viitorul omenirii „stă în convieţuirea şi respectul
diversităţilor”: a spus Papa Francisc primind joi în audienţă participanţii la plenara
Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios. Lucrările plenarei s-au desfăşurat
zilele trecute la Roma pe tema „Membri de diferite tradiţii religioase în societatea
civilă”. Papa a subliniat că „nu e posibil să ne gândim la o fraternitate «de laborator»”.
Totodată, Sfântul Părinte a spus că libertatea religioasă trebuie garantată în toate
dimensiunile acesteia. Cuvântul de omagiu a fost prezentat de card. Jean-Louis Tauran,
preşedintele departamentului pentru dialogul interreligios.
Într-o lume care
a devenit mai mică sunt din ce în ce mai importante dialogul şi prietenia dintre persoanele
de religii diferite, a remarcat Pontiful în discursul său. Dialogul interreligios
constituie o realitate dar şi o provocare ce interpelează conştiinţa noastră de creştini,
cu răsfrângeri asupra vieţii concrete a Bisericilor locale, a parohiilor şi a oamenilor
care cred.
De altfel, a constatat cu amărăciune Sfântul Părinte, în lumea
de astăzi nu lipsesc situaţii în care convieţuirea este dificilă: ● „Deseori,
motive politice sau economice se suprapun la diferenţele culturale şi religioase,
pornind şi de la neînţelegerile şi greşelile din trecut: toate acestea riscă să dea
naştere la neîncredere şi teamă. Există o singură cale prin care această teamă poate
fi învinsă, este calea dialogului, a întâlnirii care poartă marca
prieteniei şi a respectului”.
Când dialogul interreligios
este constructiv, a evidenţiat mai departe Sfântul Părinte, acesta foloseşte şi la
depăşirea „temerii faţă de diversele tradiţii religioase şi faţă de dimensiunea religioasă
ca atare”, fenomen care este „în creştere în societăţile puternic secularizate”. „Religia
este văzută ca ceva inutil sau de a dreptul periculos; uneori se pretinde de la creştini
să renunţe la propriile convingeri religioase şi morale în exerciţiul activităţii
profesionale”.
Pe de altă parte, a reluat Sfântul Părinte, dialogul interreligios
şi vestirea Evangheliei nu sunt două realităţi care se exclud ci care se alimentează
reciproc: „Nu impunem nimic”, a spus Papa în cuvântul său, „nu recurgem la nici o
strategie subtilă pentru a atrage credincioşi, ci dăm mărturie cu bucurie şi simplitate
pentru ceea ce credem şi ceea ce suntem. O întâlnire în care fiecare ar pune de o
parte ceea ce crede, s-ar preface că renunţă la ceea ce îi este mai drag, nu ar fi
nicidecum o relaţie autentică. În acest caz s-ar putea vorbi de o fraternitate fictivă”.
Papa a observat că este „răspândită concepţia potrivit căreia convieţuirea
ar fi posibilă numai prin ascunderea apartenenţei religioase, întâlnindu-ne pe un
fel de teren neutru”. Dar – a fost întrebarea sa – „cum ar fi posibil să creezi adevărate
relaţii, să construieşti o societate care să fie o adevărată casă comună, dacă ţi
se impune să dai deoparte ceea ce fiecare consideră partea profundă a fiinţei sale?” ●
„Nu e posibil să ne gândim la o fraternitate «de laborator». Desigur, e
necesar ca totul să se desfăşoară în respect deplin faţă de convingerile
celuilalt, inclusiv ale celui care nu crede, dar trebuie să avem curajul
şi răbdarea de a merge unul în întâmpinarea celuilalt prin ceea ce suntem. Viitorul
stă în convieţuirea şi respectul diversităţilor, nu în omologarea la o gândire unică
teoretic neutrală. Devine, de aceea, de nerenunţat, recunoaşterea dreptului fundamental
la libertate religioasă, în toate dimensiunile acesteia”.