De la Benedict la Francisc: al 241-lea an academic la Universitatea Pontificală "Lateranum"
RV 13 nov 2013. La Universitatea Pontificală Lateranum
din Roma cursurile anului academic, al 241-lea de la înfiinţare, au început anul acesta
pe 7 octombrie. Cu toate acestea, se obişnuieşte ca inaugurarea solemnă să aibă loc
câteva săptămâni mai târziu.
Astfel, miercuri, 13 noiembrie, a avut loc
inaugurarea festivă a anului academic al universităţii „Lateranum”.
În manifestările prevăzute, sub genericul „Dies Academicus”, a fost şi „Lecţia Magistrală”,
ţinută anul acesta de cardinalul Joseph Zen Ze-Kiun, episcop emerit de Hong Kong,
care a vorbit studenţilor din Cetatea Eternă pe tema: „Ideea de universitate pe scena
internaţională”.
„Invitaţia adresată cardinalului Zen”, a explicat rectorul
universităţii, mons. Enrico dal Covolo, „reflectă pe deplin munca din
aceşti ani, menită să transforme din ce în ce mai mult universitatea
Papei într-un spaţiu de sinteză şi relaţie între credinţă şi raţiune, între cei care
cred şi cei care nu cred. Cardinalul Zen, neobosit luptător pentru libertatea
şi unitatea Bisericii Catolice din China, este un mărturisitor privilegiat al credinţei
şi al acelei culturi de pace şi dialog care formează bazele noii evanghelizări”.
În
cadrul „Lecţiei Magistrale”, card. Zen a insistat pe necesitatea
unei formări integrale a persoanei, care să meargă dincolo de transmiterea
unui barem de noţioni pentru a pune accentul pe înţelepciune
şi cunoaştere. „Universitatea”, a spus prelatul, „este un spaţiu privilegiat al
unei formări care nu este doar ştiinţifică şi culturală, dar este mai ales umană”.
Invitatul a subliniat în acest sens rolul universităţilor catolice, care – a afirmat
– nu trebuie doar să propună şi să pună în circulaţie valorile catolice dar şi să
transmită o metodă care se bazează pe împărtăşirea acestora şi pe conceptul de «educaţie
liberală» în sensul pe care l-a dat Fericitul John Henry Newman, şi anume „un proces
deschis faţă de lume şi bazat pe o sinteză între disciplinele de studiu”.
Cât
priveşte libertatea religioasă în China, card. Zen şi-a exprimat speranţa ca Papa
Francisc să continue pe aceeaşi cale de claritate şi înţelegere întreprinsă de Papa
Benedict al XVI-lea. Pe de altă parte, a mai spus prelatul din Extremul Orient, este
de dorit ca la deschiderea Bisericii să corespundă disponibilitatea autorităţilor
chineze.
La rândul său, în salutul de la ceremonia de inaugurare a Anului
Academic, cardinalul vicar Agostino Vallini, mare cancelar al Universităţii Pontificale
„Lateranum”, a adresat studenţilor o îndoită urare: „Lăsaţi-vă stimulaţi în mod
viguros de mărturia Papei Benedict al XVI-lea şi a Papei Francisc” şi „însuşiţi-vă
curajul lor de a merge în prezenţa Domnului, de a construi comunitatea bisericească
şi de a mărturisi profetic unica credinţă în Domnul cel viu”.
Cardinalul Vallini
a subliniat mai întâi valoarea istorică a „evenimentelor bisericeşti cu totul aparte”,
pe care le-am trăit la nivel universal în primele luni ale anului în curs, precum
retragerea Papei Benedict şi alegerea Papei Francisc. Aceste evenimente, a spus cardinalul,
au marcat puternic viaţa Bisericii şi reprezintă un adevărat „moment de har”.
Care
sunt, însă, consecinţele acestor evenimente bisericeşti asupra activităţii
universitare şi de cercetare?Papa Benedict, a reluat cardinalul vicar, „ne-a
lăsat fiecăruia dintre noi, printre altele, o mare învăţătură, aceea de a fi căutători
ai adevărului”. Munca educativă, caracteristică unui centru universitar, constă
în „a face vizibilă, până la evidenţă, angajarea pentru adevăr în diferitele ramuri
ale cunoaşterii şi în a-i însoţi pe studenţi în cultivarea virtuţilor necesare căutării
adevărului: libertatea interioară, purificarea minţii de orice prejudecată, tenacitate
în activitatea de cercetare. Din păcate – a observat card. Vallini – teologia suferă
astăzi de gândirea slabă care domneşte în domeniul filosofic, în timp ce este necesară
o bază filosofică solidă” pentru a aborda adevărurile de credinţă cu un limbaj inteligibil
lumii contemporane”.
De la Papa Francisc, cardinalul vicar a subliniat
cele trei verbe comentate la predica Sfintei Liturghii celebrată în Capela Sixtină
a doua zi după ce a fost ales la conducerea Bisericii Catolice: a merge,
a construi şi a mărturisi. Aceste cuvinte, a remarcat prelatul, arată
tot atâtea căi importante pe care o comunitate universitară poate să le parcurgă.
Universitatea, în viziunea cardinalului Vallini, este o autentică „palestră în care
unul se antrenează pentru viaţă”. Pentru aceasta, „provocările aduse credinţei şi
caracterului rezonabil al acesteia, oferă oportunităţi interesante pentru elaborarea
unor noi categorii în domeniul cunoaşterii teologice”.
Subliniind, în fine,
reciprocitatea dintre a crede şi inteligenţa credinţei, card. Vallini a spus că „între
aceste două dimensiuni există o unitate profundă şi de nedesfăcut”.
A mărturisi
cu bucurie şi curaj apartenenţa la Cristos şi a şti să o justifici, este una din îndatoririle
oricărui student de la universităţile pontificale. De aici, concluzia discursului
prezentat miercuri de card. Vallini la inaugurarea anului academic al Universităţii
Lateranum: „Finalitatea ultimă a universităţii pontificale este să pregătească,
să însoţească şi să motiveze persoanele care, prin inteligenţa credinţei trăite, să
ştie să dea cont de speranţa din inima lor, pentru a ieşi din orizontul propriu şi
a merge în lume cu ardoare apostolică”.