„Unul dintre noi” solicită Comisia Europeană să finanţeze viaţa şi nu moartea

RV 12 nov 2013. S-a încheiat cu brio luni, 11 noiembrie, în 28 de capitale europene campania „Unul dintre noi”, iniţiativă cetăţenească de strângere de semnături la nivel european, prin care se cere instituţiilor centrale să apere prin lege embrionul uman şi să oprească finanţarea activităţilor care presupun distrugerea embrionului.

În România, potrivit datelor furnizate pe Facebook de coordonatorii campaniei, au fost depozitate luni la Autoritatea Naţională nu mai puţin de 141.171 de semnături, cifră care a depăşit cu peste 550% pragul minim de 24.750 semnături.

La nivel european s-au strâns aproape 1.900.000 de semnături, de aproape două ori mai mult peste pragul de un milion, impus de regulamentul fixat de Tratatul de la Lisabona pentru adeziunile populare la una din iniţiativele cetăţeneşti europene (ICE). Semnătura unui cetăţean pentru una din aceste iniţiative are valoarea unei declaraţii de susţinere. Pentru a ajunge în dezbaterea Comisiei Europene, o iniţiativă cetăţenească trebuie să îndeplinească două condiţii: să treacă pragul minim de semnături în cel puţin şapte state membre şi suma semnăturilor să depăşească un milion de adeziuni.

Pentru moment au fost supuse în atenţia cetăţenilor opt iniţiative cetăţeneşti din care trei au atins obiectivul de colectare a unui milion de semnături: iniţiativa „Unul dintre noi” (Oneofus), privind tutelarea embrionului uman şi oprirea finanţării de către UE a activităţilor care presupun distrugerea embrionilor umani; este iniţiativa care a întrunit numărul cel mai mare de semnături; a doua, este iniţiativa „Dreptul la apă” (Right2Water), care apără apa ca bun public şi nu comercial, şi, în fine, „Interzicerea disecţiei animalelor” (Stop Vivisection) care solicită încetarea experimentelor pe animale vii.

După validarea unei iniţiative cetăţeneşti, Comisia Europeană are la dispoziţie trei luni pentru a analiza iniţiativa şi a decide cum să procedeze în privinţa acesteia. Comisia va avea o reuniune de studiu cu organizatorii, care vor explica în detaliu aspectele semnalate în cadrul iniţiativei respective. Organizatorii au posibilitatea să-şi prezinte iniţiativa în cadrul unei audieri publice în faţa parlamentarilor europeni. Ultima etapă a procedurii revine Comisiei Europene, care va adopta o comunicare finală, privind concluziile referitoare la iniţiativa respectivă, acţiunile pe care intenţionează să le întreprindă, dacă este cazul, şi motivele care au stat la baza deciziei adoptate.

Campania „Unul dintre noi” a fost un motiv de satisfacţie şi pentru organizatorii din Italia. Luni au fost depozitate la Ministerul de Interne de la Roma peste 600 de mii de semnături, reprezentând, practic, o treime din totalul semnăturilor europene de aproape două milioane.

Radio Vatican l-a contactat în această privinţă pe profesorul italian Carlo Casini:
● „Este un rezultat cu adevărat extraordinar, pentru că i-a strâns împreună, din toate ţările Uniunii Europene, atât pe cei care cred – catolici, protestanţi sau ortodocşi – cât şi pe cei care nu cred. Noi sperăm ca această iniţiativă să nu fie un element de polemică, ci de conciliere. Iniţiativa «Unul dintre noi» ridică problema centrală: «Omul, de fapt, cine este?» Aceasta este problema întregului drept, a justiţiei şi a drepturilor omului: Europa trebuie să răspundă, cel puţin hotărându-se să nu finanţeze niciodată moartea ci întotdeauna viaţa. (…) Comisia Europeană, după verificările de rigoare, să se decidă ce vrea să facă. Dar un lucru este sigur: nu poate să tacă. Chestiunea antropologică a fost adusă în centrul atenţiei!”.

„Într-un moment de mare sfâşiere şi de diviziune între toate părţile sociale” a continuat prof. Casini, „faptul că cetăţenii s-au regăsit împreună în a afirma chestiunea simplă, esenţială, elementară, dincolo de care nu se poate merge, «frontiera de netrecut», cum numea La Pira frontiera vieţii umane, demonstrează că dincolo de dezbinări, este posibilă o unitate mai importantă şi mai mare. Aş spune un lucru îndrăzneţ: să reîncepem de aici, să reîncepem de la recunoaşterea valorii vieţii umane pentru a ne apropia din nou unii de alţii, pentru a ne reunifica, şi astfel să redobândim speranţa, să creăm o adevărată reînnoire civilă şi morală”.

(rv – A. Dancă)