Papa, voluntarilor din asociaţia Unitalsi: fiţi pentru cei bolnavi îmbrăţişarea lui
Isus
RV 09 nov 2013.Fiţi "privire primitoare” şi „îmbrăţişare
blândă” pentru cei bolnavi şi pentru cei cu handicap, spre
deosebire de „pietismul” şi „resemnarea” lumii care tinde să-l elimine pe cel suferind.
Este, pe scurt, ceea ce Papa Francisc a cerut de la voluntarii asociaţiei Unitalsi
(Unione Nazionale Italiana Trasporto Ammalati a Lourdes e Santuari Internazionali),
primiţi sâmbătă în audienţă, în Aula Paul al VI-lea, cu ocazia împlinirii a 110 ani
de la înfiinţare. După discursul său, Papa Francisc a stat în mijlocul bolnavilor
timp de aproximativ două ore, salutându-i şi binecuvântându-i unul câte unul. „Contextul
cultural şi social de astăzi”, a observat Papa Francisc „este înclinat mai degrabă
să ascundă fragilitatea fizică, să o considere doar o problemă, care cere resemnare
şi pietism, sau uneori, eliminarea persoanelor”. În acest context, asociaţia Unitalsi
– a continuat Papa – este chemată să fie „semn profetic şi să meargă împotriva acestei
logici lumeşti – logica eliminării – ajutându-i pe cei suferinzi să fie protagonişti
în societate, în Biserică şi în asociaţie”. ● „Activitatea voastră nu este
asistenţialism sau filantropie, ci vestire genuină a Evangheliei carităţii, este slujirea
mângâierii. E ceva măreţ! Sunteţi bărbaţi şi femei, mame şi taţi, foarte mulţi tineri
care, mişcaţi de iubirea pentru Cristos şi după exemplul Bunului Samaritean, în faţa
suferinţei nu se uită în altă parte. A nu se uita în altă parte este
o virtute: mergeţi înainte cu această virtute!” Îndreptându-şi atenţia
spre cei bolnavi, Papa i-a îndemnat să nu se considere pe sine ca simpli destinatari
de solidaritate şi caritate, ci parte integrantă din viaţa şi misiunea Bisericii.
„Prezenţa voastră, tăcută dar mai grăitoare decât multe cuvinte, rugăciunea voastră,
oferirea zilnică a suferinţelor voastre în unire cu suferinţele lui Cristos cel răstignit
pentru mântuirea lumii, acceptarea plină de răbdare şi chiar de bucurie a condiţiei
voastre, sunt o resursă spirituală, un patrimoniu pentru orice comunitate creştină.
Nu vă ruşinaţi să fiţi un tezaur preţios al Bisericii!”