Principiul generozităţii din ADN-ul creştinilor ajută la creşterea universală a dialogului şi solidarităţii

(RV – 28 octombrie 2013) “Cooperarea dintre popoare nu poate privi doar dimensiunea economică, dar este înainte de toate o mare ocazie de îmbogăţire culturală şi umană”: a spus părintele Miguek Ayuso Guixot, secretarul Consiliului Pontifical pentru Dialog Interreligios, care a intervenit recent la cea de-a 44-a ediţie a Zilei Internaţionale de Studiu din cadrul Centrului Pio Manzù, organism internaţional de cercetare, consultativ cu Organizaţia Naţiunile Unite cu sediul la New York.
Evenimentul, început duminică, 27 octombrie, în localitatea italiană Rimini, cu tema „Palmierul şi bradul”, se doreşte un moment de reflecţie privind dialogul intercultural dintre Europa şi ţările arabe şi obiectivele comune legate de dezvoltarea reciprocă.

În contextul acestei viziuni, părintele Ayuso a susţinut în mod ferm că „nimeni nu-şi poate construi propria prosperitate pe cheltuielile altora” şi că este necesar să se evite o excesivă polarizare a sferei economice, căci banii pot transforma autosuficienţa în idolatrie sau pot genera o senzaţie de exploatare.

Secretarul Consiliului Pontifical pentru Dialog Interreligios a evidenţiat că „societăţile avansate din punct de vedere tehnologic nu trebuie să confunde propria dezvoltare tehnologică cu o presupusă superioritate culturală”, în vreme ce „societăţile în creştere trebuie să rămână fidele faţă de ceea ce este cu adevărat uman în propriile tradiţii”.

„În acest context, credinţa creştină care se întrupează în culturi transcendându-le, poate ajuta la creştere dialogului şi a solidarităţii universale în avantajul dezvoltării comunitare şi planetare”.

Referindu-se la contribuţia creştinismului la revoluţia socială, părintele Ayuso a amintit „principiului generozităţii prezent în ADN-ul creştinilor” ce face să fie depăşită mentalitatea „schimbului de favoruri” şi conduce la „o deschidere faţă de toţi, în spiritul gratuităţii”.

„Fiecare persoană” – a continuat secretarul departamentului vatican pentru dialog interreligios – „merită să fie onorată, iubită, slujită, indiferent cărui popor îi aparţine şi fără a ţine cont de religia pe care o urmează”. Însă, a atras atenţia asupra globalizării culturale”, care a condus la „sălbăticire, echivocuri politice, ocazii pierdute şi jafuri macro-economice şi industriale”, deseori născute din „frică, umilinţe, ignorări reciproce”.

„A sosit aşadar momentul schimbării” – a spus în încheiere părintele Ayuso – „culturile şi religiile trebuie evaluate în baza criteriului carităţii şi adevărului şi în optica unei comunităţi umane cu adevărat universală”, credincioşii „având datoria să-şi unească cu toţii eforturile – cu bărbaţii şi femeile de bunăvoinţă de alte religii sau cu persoanele fără un crez religios”, astfel încât lumea să reuşească cu adevărat „să trăiască asemenea unei familii, sub privirea Creatorului”.
r.v /a.m. – I. Piro