Papa Francisc a proclamat-o Sfântă pe Angela din Foligno
RV 11 oct 2013.Papa Francisc a recunoscut sfinţenia
unei mari mistice din Evul Mediu, Fericita Angela din Foligno, care a trăit între
anii 1248-1309. Sfântul Părinte – se citeşte într-un comunicat al Congregaţiei
pentru Cauzele Sfinţilor – a stabilit înscrierea Fericitei Angela din Foligno în rândul
sfinţilor şi a dispus extinderea cultului liturgic la Biserica Universală. Este un
nou caz de „canonizare echivalentă”, asupra cărei vom reveni peste câteva clipe.
Cine
este Angela din Foligno? Noua sfântă a Bisericii Catolice s-a născut într-o
familie înstărită din regiunea italiană Umbria. După o tinereţe nepăsătoare, pe care
mai târziu avea să o considere „sălbatică, adulteră şi sacrilegă”, şi-a schimbat viaţa
în urma unei spovezi. Moartea soţului, a copiilor şi a mamei a făcut-o să descopere
învăţătura „Sărăcuţului” din Assisi. A intrat în al Treilea Ordin Franciscan, trăind
în sărăcie împreună cu un grup de persoane. Pentru ea, a trăi nu însemna altceva decât
a-l imita pe Isus Cristos. A beneficiat de mai multe viziuni mistice ieşite din comun.
Scrierile sale, pătrunse de o vie spiritualitate cristologică şi trinitară, i-au atras
faima de „magistra theologorum”, „învăţătoare a teologilor”. A fost beatificată în
1693. Este amintită în calendarul roman sau latin pe 4 ianuarie.
Canonizare
echivalentă În urma mai multor solicitări prezentate Sfântului Scaun de episcopi
şi superiorii ordinului franciscan – scrie card. Angelo Amato într-un articol publicat
în L’Osservatore Romano – Papa Francisc a procedat pe 9 octombrie a.c. la aşa numita
„canonizare echivalentă” a Fericitei Angela din Foligno. Pentru o atare canonizare,
potrivit doctrinei lui Benedict al XIV-lea, se cer trei elemente: vechimea cultului,
atestările constante şi comune ale istoricilor vrednici de crezare cu privire la virtuţile
sau martiriul candidatului; în fine, o neîntreruptă faimă de minuni. Dacă se îndeplinesc
aceste condiţii – continuă card. Amato – Sfântul Părinte poate proceda, cu propria
autoritate, la «canonizarea echivalentă», altfel spus, poate să extindă la Biserica
universală recitarea Oficiului divin şi Celebrarea Sf. Liturghii votive «fără o sentinţă
formală definitivă, fără desfăşurarea unui proces juridic şi fără îndeplinirea obişnuitelor
ceremonii». Mereu prezentă în Biserică şi practicată la rândul său de Ioan Paul al
II-lea, ultima „canonizare echivalentă” - încheie card. Amato - a fost efectuată de
Benedict al XVI-lea pe 10 mai 2012 pentru Sfânta Hildegarda von Bingen.
Noua
Fericită Ecaterina Marchetti, slujitoare a orfanilor şi migranţilor În decretele
aprobate vineri de Papa Francisc se numără şi cel referitor la viitoarea Fericită
Assunta Ecaterina Marchetti, prin mijlocirea căreia s-a întâmplat o minune considerată
autentică. S-a născut în Italia, în 1871 şi a murit în Brazilia la 1 iulie 1948. Noua
Fericită este co-fondatoare a Congregaţiei „Surorile Misionare ale Sf. Carol” şi are
la bază spiritualitatea Fericitului Ioan Baptist Scalabrini, îndreptându-şi caritatea
creştină spre cei orfani, bolnavi şi emigranţi.
În fine, celelalte decrete
recunosc oficial „virtuţile eroice” pe care le-au trăit în viaţa de zi cu zi mai mulţi
Slujitori ai lui Dumnezeu: laici, persoane consacrate, preoţi şi episcopi.