„Catehetul, mărturisitor al credinţei” - congres internaţional al cateheţilor la Vatican

(RV 27 sep 2013) Circa 1600 de cateheţi, operatori pastorali, profesori şi experţi ale diverselor realităţi formative au venit la Roma pentru Congresul Internaţional al Cateheţilor, ce se desfăşoară între 26 şi 28 septembrie în Aula Paul al VI-lea din Vatican. Întâlnirea organizată în cadrul evenimentelor din Anul Credinţei are tema „Catehetul, mărturisitor al credinţei” şi doreşte să mediteze asupra primei părţi a Catehismului Bisericii Catolice.


Întâlnirea se adresează preşedinţilor Comisiilor Conferinţelor Episcopale care se ocupă de catehizare şi evanghelizare, responsabililor Birourilor de cateheză, dar mai ales cateheţilor. Vineri după masă cateheza Papei în Aula Paul al VI-lea, iar duminică celebrarea Zilei Cateheţilor în Piaţa Sfântul Petru.

Congresul a fost deschis de secretarul Consiliului Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări, mons. Octavio Ruiz Arenas, care a oferit un interviu pentru postul nostru de Radio:

• „Consiliul Pontifical pentru Promovarea Noii Evanghelizări, care a primit de la Papa Benedict al XVI-lea misiunea de a se ocupa de cateheză, a dorit ca în cadrul Anului Credinţei să organizeze un Congres Internaţional de Cateheză cu scopul de a reînnoi şi relansa dorinţa de a cunoaşte mai bine Catehismul Bisericii Catolice. Acest Congres doreşte să aprofundeze mai ales prima parte a Catehismului: întregul mister al revelaţiei lui Dumnezeu, oferta adevărului pe care ne-o dă Domnul pentru mântuire şi răspunsul nostru. Există şi necesitatea de a transmite credinţa cu «fidelitate»”.

Una dintre temele abordate va fi Dumnezeu care-l caută pe om şi i se revelează…

• „Pentru că Dumnezeu îl caută pe om în fiecare moment şi-şi revelează Misterul; un mister de iubire, milostivire şi mântuire. Biserica are misiunea de a transmite acest mesaj pentru a-i ajuta pe toţi oamenii să se mântuiască”.

În întreaga lume există 3 milioane de cateheţi. Care este situaţia lor?

• „Biserica dintotdeauna i-a stimat pe cateheţi şi putem să-i considerăm principalii colaboratori ai preoţilor în transmiterea credinţei. De fapt, mulţi cateheţi au reuşit să păstreze credinţa vie în Biserică în multe circumstanţe, de exemplu în perioadele de persecuţie sau în lipsa preoţilor şi a călugărilor. Aşadar, cateheţii trebuie să fie încurajaţi deoarece munca lor este cu adevărat enormă şi foarte importantă pentru Biserică. Au nevoie de o pregătire serioasă, iar acesta este unul dintre scopurile Congresului. Trebuie să înţelegem că ei trebuie să fie pregătiţi nu doar din punct de vedere al cunoştinţelor, ci mai ales să aibă o viaţă care să fie o mărturie vie a adevărului pe care doresc să-l transmită”.

Vă veţi opri şi asupra formării adulţilor?

• „Bineînţeles. Formarea adulţilor este o realitate necesară în Biserica de astăzi. De multe ori lumea îşi imaginează cateheza ca fiind o realitate restrânsă copiilor şi adolescenţilor, sau la o pregătire pentru a primi sacramentele iniţierii creştine. Astăzi însă vedem că este necesară o cateheză permanentă care să poată implica familia şi care să fie cu adevărat un sprijin pentru credinţa copiilor şi a adolescenţilor, dar mai ales a adulţilor pentru ca ei să fie adevăraţi mărturisitori ai credinţei creştine”.
Care sunt problemele majore care trebui să fie depăşite în prezent?
• „Pe de-o parte trebuie să fim conştienţi de marea provocare a secularizării: un proces care încet-încet implică întreaga lume, mai ales Occidentul. Prim urmare, trebuie să privim la circumstanţele pentru care lumea de astăzi nu crede, de ce mesajul Evangheliei nu ajunge la inima lor. De aceea trebuie să încercăm să ne adaptăm mesajul, cunoscând diferitele situaţii în care lumea trăieşte, pentru a putea prezenta Evanghelia cu întreaga ei prospeţime şi noutate capabile să trezească dorinţa de a-l întâlni pe Isus, de a-l cunoaşte pentru a-l putea iubi şi urma”.

În Italia există mai mult de 250 de mii de cateheţi. Directorul Biroului catehetic naţional al Conferinţei Episcopale din Italia, pr. Guido Benzi, participă şi el la lucrările congresului şi a dorit să împărtăşească cu ascultătorii noştri nevoile cu care se confruntă comunităţile creştine din Italia şi nu numai:

• „Există două tipuri de nevoi. Prima priveşte comunitatea creştină, parohia, şi se referă la ajutarea cateheţilor, şi implicit a întregii parohii, să înţeleagă că opera educării credinţei nu este ceva care trebuie delegat specialiştilor, ci priveşte întreaga viaţă a comunităţii. Aşadar, catehetul care se ocupă de tineri, de noile generaţii, dar şi de adulţi, nu este singur: întreaga comunitate educă, deci catehetul este acea persoană care «sintetizează» această operă a comunităţii. A doua necesitate este formarea: în fiecare dieceză din Italia se desfăşoară în fiecare an congrese ale cateheţilor, şcoli de formare. Însă trebuie să trecem de la formare episodică la o formare permanentă. Acest lucru presupune dedicarea unor resurse pentru cateheză”.

Care sunt problemele pe care le întâmpină cateheţii vorbind lumii, credincioşilor?

• „Să-i facă să înţeleagă că credinţa, cunoaşterea doctrinei creştine şi iniţierea în experienţa vieţii creştine nu sunt lucruri opţionale, ci fundamentale pentru persoană. Provocarea eclezială este însă să-i faci să înţeleagă că formarea permanentă pentru viaţa de credinţă, dimensiunea misionară, se menţine în măsura în care comunitatea creştină se formează pe ea însăşi. Cred că aceste două sunt provocările fundamentale care apoi fac să se adauge alte provocări cotidiene precum: să le faci pe familii să înţeleagă importanţa participării copiilor la ora religie, ajutarea copiilor, mai ales a celor care au situaţii familiale dificile, să intre în dinamica relaţiei dintre credinţă şi viaţă şi să-i faci să vadă credinţa ca fiind un punct de referinţă în viaţă”.

Există şi catehete în Biserică, cât este de important acest lucru?

• „În Italia numărul catehetelor este superior cateheţilor. Acest lucru nu înseamnă că nu există şi bărbaţi care se ocupă de această slujire. Pe de altă parte acest lucru trebuie să ne pună pe gânduri. Cred că acea reînnoire a reflecţiei pe care Papa o cere Bisericii asupra prezenţei femeii în interiorul comunităţii creştine pleacă tocmai de aici: să înţelegem că este o prezenţă cu adevărat necesară şi binecuvântată”.

(RV - G. Aquilino - A.C. Hrişman)