Mesajul Papei adresat călugărilor din Ordinul Carmelit: „Fiţi profeţi de speranţă, ducându-l pe Cristos în lume!”

RV 05 sep 2013. Ascultarea lui Cristos, rugăciunea şi misiunea, sunt cele trei indicaţii pe care Papa Francisc le oferă Părinţilor Carmeliţi, care până la 21 septembrie s-au reunit la Roma pentru capitolul general al ordinului. Într-un mesaj trimis Priorului General, pr. Fernando Millan Romeral, Sfântul Părinte aminteşte importanţa simplităţii evanghelice drept cale de reînnoire a Bisericii.

Să-l ducă pe Cristos în lume, aceasta este misiunea Bisericii - scrie Pontiful în mesajul său - o misiune care trebuie continuată mai întâi de toate în spirit de ascultare faţă de Cristos, lăsând spaţiu pentru contemplaţie, ducând la îndeplinire vocaţia carmeliţilor, aceea de a fi „profeţi de speranţă”. „Într-o lume care deseori îl cunoaşte greşit pe Cristos şi, în realitate, îl refuză” – scrie Papa în mesaj – ordinul carmelit este chemat să se apropie şi să adere tot mai adânc la Cristos, ceea ce este de „vitală importanţă” în actualitatea atât de „dezorientată”.

Papa a subliniat în mesaj importanţa rugăciunii, „calea regală” care „deschide poarta spre profunzimea tainelor lui Dumnezeu”, dar şi „drum obligatoriu în mijlocul poporului lui Dumnezeu”. În acest sens, Papa evidenţiază importanţa metodei de rugăciune asupra Cuvântului lui Dumnezeu – lectio divina – în care „prietenia profundă cu Dumnezeu ne face capabili să vedem lumea cu ochii săi şi să vorbim cu cuvintele sale”.

„Fiţi mari predicatori şi experţi în rugăciune” - scrie mai departe Sfântul Părinte în mesajul adresat carmeliţilor - pentru că „de întoarcerea la simplitatea unei vieţi centrată pe Evanghelie” depinde „reînnoirea Bisericii”. De aici, accentul pus de Papa Francisc pe importanţa contemplaţiei: „un carmelit fără viaţa contemplativă este un trup mort”, afirmă Pontiful, „mai ales în timpurile noastre, fărâmiţate în atâtea feluri, când este mai uşor ca unul să-şi pună încrederea în falşii idoli”. Dimpotrivă, „cel contemplativ se întoarce la unitate şi constituie o puternică rechemare la unitate”. De aceea, rugăciunea, contemplaţia, predicarea şi misiunea „nu sunt scurtături zadarnice”, ci un mod prin care se oferă omenirii înţelepciunea lui Dumnezeu. În acelaşi timp, Papa i-a îndemnat pe călugării carmeliţi la „o viaţă de austeritate”, la îndepărtarea de „mondenitate şi de criteriile lumii”, pentru că „spiritul lumii este duşmanul vieţii de rugăciune”.

În fine, ultimul cuvânt, misiunea. Papa Francisc cunoaşte „provocările grele” pe care le presupune astăzi existenţa unui misionar, pentru că „mesajul Evangheliei nu este întotdeauna primit şi uneori, chiar respins cu înverşunare”. Cu toate acestea, „chiar dacă suntem aruncaţi în apele tulburi şi necunoscute”, continuă Sfântul Părinte, „nu trebuie să uităm faptul că Cel care „te cheamă la misiune, îţi dă totodată curajul şi puterea de a o îndeplini”. De aceea, se citeşte în finalul mesajului, carmeliţii sunt îndemnaţi să fie „misionarii iubirii, ai blândeţii şi milostivirii lui Dumnezeu”, pentru ca mărturia lor „să fie ca o briză uşoară care reînnoieşte şi revigorează misiunea Bisericii în lumea de astăzi”.