Fără religie omul devine o marfă: cardinalul Tauran, la Mitingul Prieteniei de la Rimini

(RV 24 aug 2013) La Mitingul Prieteniei între Popoare, organizat până la 24 august la Rimini, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, card. Jean-Louis Tauran, a vorbit despre importanţa libertăţii religioase, un drept uman fundamental ameninţat nu doar de atacurile violente.


Libertatea religioasă este „un drept uman fundamental” bine definit de legislaţia internaţională. Acest drept nu este oferit de vreun stat sau guvern, ci „aparţine tuturor persoanelor” şi îl pot exercita atât în manieră individuală cât şi colectivă, fără a-i fi impusă altă limită decât „aceea de a nu leza drepturile celorlalţi cetăţeni”.

Libertatea religioasă constă în posibilitatea persoanei „de a-şi alege relaţia cu Dumnezeu” şi de „a decide să trăiască conform acesteia”. Dar această libertate, în diferite regiuni ale lumii, este subminată în mod grav.

Amintind abuzurile din ultimele zile care au condus la persecuţii şi discriminări, card. Tauran a subliniat că mai ales creştinilor le este încălcat acest drept fundamental. Persecuţia, a spus prelatul, poate fi şi „subtilă”, mai ales în ţările occidentale unde au existat mai multe „tentative de a limita religia la viaţa privată”. De asemenea, trebuie spus că mass-media abordează din ce în ce mai des problema libertăţii religioase:

• „Dumnezeul alungat de ideologiile din secolul trecut s-a întors pe scena publică. Spun Dumnezeu, nu vorbesc despre creştinism. De asemenea, prezenţa din ce în ce mai vizibilă a islamismului în Europa, acţiunile violente comise de unii membri rătăciţi ai acestei mari religii, sunt motivele reîntoarcerii religiosului în Occident, dar şi datorită fricii pe care religiile le induc deseori în mintea omului secularizat”.

Prelatul catolic a reamintit apoi categorica condamnare a terorismului justificat religios făcută de Benedict al XVI-lea în 2006: „Terorismul”, spunea Papa Emerit, „nu ezită să afecteze persoane neajutorate, fără a face distincţie şi fără a ezita să pună în aplicare ameninţări inumane. Nicio circumstanţă nu poate justifica o astfel de activitate criminală” care este cu atât mai regretabilă „când foloseşte ca scut o religie”.

Card. Tauran a spus că Dumnezeu nu poate fi ignorat pentru că „omul prin natura sa este un animal religios”, este „unica creatură care întreabă şi se întreabă”. Prelatul a precizat însă că în timp ce religiile exprimă „o relaţie de dependenţă a creaturii faţă de Creator”, în cazul sectelor „omul este cel care pretinde dominarea forţelor supranaturale în propriul beneficiu”. Adevărata bogăţie a credinciosului este credinţa:

• „Credinţa, în realitate, este o forţă care construieşte pacea. Când se crede că o persoană umană a primit de la Creator o demnitate unică, că fiecare dintre noi este subiectul unor drepturi şi libertăţi inalienabile, că slujirea aproapelui înseamnă creşterea umanităţii, se poate înţelege importanţa comunităţilor de credincioşi în construirea unei lumi pacificate şi paşnice”.

Credincioşii care se întâlnesc, în ciuda diversităţii lor, constituie „un avantaj pentru societate”: de fapt aproape toate religiile predică „fraternitatea şi resping violenţa gratuită”. Dar dincolo de contribuţia la pacea şi armonia socială, patrimoniul spiritual asigură alte bogăţii. Adepţii religiilor, a încheiat card. Tauran, pot rechema prin coerenţa vieţii lor „prioritatea eticii asupra ideologiilor, primatul persoanei asupra lucrurilor, superioritatea minţii asupra materiei”. În finalul intervenţiei sale card. Tauran a reluat cuvintele juristului iezuit Luigi Taparelli: „Înlăturaţi religia din societate şi omul va deveni repede o marfă”.

(RV – A. Lomonaco - A.C. Hrişman)