Sf. Scaun îndeamnă la prudenţă în cazul armelor chimice în Siria şi relansează calea dialogului

RV 22 aug 2013. „O gravă escaladare a conflictului din Siria”: oficiali ai Naţiunilor Unite au comentat cu aceste cuvinte posibila folosire a armelor chimice în Siria, după denunţul opoziţiei cu privire la un atac cu gaz toxic, în apropiere de Damasc, care ar fi dus la moartea a 1200 de persoane. Guvernul sirian a negat imediat acuzaţiile spunând că „ar fi o sinucidere politică”. În cazul în care se confirmă recursul la armele chimice de distrugere în masă, Parisul solicită o reacţie în forţă.

Pentru un comentariu asupra acestei crize, Radio Vatican l-a contactat pe observatorul permanent al Sf. Scaun la sediul ONU din Geneva, mons. Silvano M. Tomasi:
● „Comunitatea internaţională este, pe bună dreptate, îngrijorată de ultimele evoluţii din Siria, care au lăsat în urmă zeci şi zeci de morţi. Primul punct de care trebuie ţinut cont mi se pare cel evidenţiat deja de Sfântul Părinte şi anume că violenţa nu ajută la găsirea unei soluţii. De aceea, cred că trebuie să se revină la masa dialogului pentru a se ajunge la un summit «Geneva 2», unde să fie reprezentate toate componentele societăţii siriene, să-şi prezinte raţiunile şi împreună să dea naştere unui guvern de tranziţie. Pentru a se ajunge la acest obiectiv, nu se pot pune condiţii care, de facto, să facă imposibilă această iniţiativă, precum excluderea unui grup din cele implicate. Acest efort mi se pare absolut necesar pentru a opri violenţa. Tot la fel, e necesar să nu se continue trimiterea de arme, nici guvernului, nici forţelor de opoziţie. Pacea nu se construieşte prin furnizarea de noi arme. Succesiv, cred că pentru a se ajunge la o soluţie justă, trebuie să se evite lectura parţială a realităţii din Siria şi din Orientul Mijlociu, în general. Am impresia că presa şi marile mijloace de comunicare nu ţin cont de toate aspectele care formează această situaţie de violenţă şi de conflict continuat. Am văzut în Egipt cazul Frăţietăţii Musulmane, unde sprijinul necondiţionat pe care aceasta l-a primit a dus la noi violenţe. E sigur că în Siria există interese evidente: unii vor un guvern format din musulmani sunniţi, alţii vor să menţină o participare a tuturor minorităţilor. În schimb, ar trebuie ca fiecare să fie respectat în calitatea sa de cetăţean al ţării, pentru a lăsa apoi ca identităţile religioase, etnice şi politice, să se maturizeze într-un context de dialog”.

Opoziţia siriană susţine că forţele guvernului de la Damasc au folosit arme chimice, chiar dacă surse oficiale au dezminţit imediat acuzaţiile. Dacă acestea ar fi confirmate, ne-am afla în faţa unei încălcări a legilor internaţionale. Cu toate acestea, mons. Tomasi îndeamnă la prudenţă:
● „Nu trebuie să accelerăm emiterea unei sentinţe fără o evidenţă suficientă. Comunitatea Internaţională, prin observatorii Naţiunilor Unite, care sunt deja prezenţi în Siria, ar putea să facă lumină în privinţa acestei noi tragedii. Dar nu se poate, în opinia mea, să porneşti cu o prejudecată, spunând dinainte cine sunt responsabilii. Mai întâi trebuie să clarificăm faptele, şi din cauză că, din punct de vedere al interesului imediat, guvernului de la Damasc nu-i foloseşte acest fel de tragedii, ştiind că oricum ar fi acuzat în mod direct. Ca şi în cazul investigaţiilor în privinţa unei crime, trebuie să se pornească de la întrebarea de bază: cine are interes să comită acest gen de crimă inumană?”

Unele ţări occidentale au lansat ideea unei intervenţii în forţă. Reprezentantul diplomaţiei vaticane răspunde:
● „Experienţa unor astfel de intervenţii în Orientul Mijlociu, în Irak sau Afganistan, au dovedit că opţiunea intervenţiei armate nu duce la nici un rezultat constructiv. Rămâne valabil principiul: prin război, toţi au de pierdut”.

(rv – S. Centofanti – A. Dancă)