Câte ceva interesant despre reşedinţa estivă a Papilor, din Castel Gandolfo

(RV – 14 iulie 2013) Orăşelul de pe malul lacului Albano, aflat la 24 de kilometri sud-est de Roma, a devenit reşedinţă papală estivă începând cu pontificatul papei Urban al VIII-lea. În 1623, imediat după alegerea sa la Sediul lui Petru, Urban al VIII-lea a dispus construirea unui edificiu pe terenul vastului parc roman ce a aparţinut în antichitate împăratului Domiţian.

Din istoria foarte recentă a Papilor, ştim că Palatul Apostolic din Castel Gandolfo a fost, în perioada 1946-1986, unicul loc dedicat perioadei estive a pontifilor. Dar, în 1987, Ioan Paul al II-lea a decis să-şi petreacă o parte din concediu în munţii Alpi. În anii succesivi, Karol Wojtiła a continuat să-şi împartă concediul între munte şi Castel Gandolfo, pe perioada pontificatului său mergând de zece ori în localitatea alpină italiană Les Combes, în Val d’Aosta, şi de şase ori în localităţile Lorenzago şi Bressanone, situate tot în munţii Alpi, din Italia. În 2002 şi 2003, din motive de sănătate, Ioan Paul al II-lea a rămas pe durat verii doar la Castel Gandolfo.
În primele cinci veri ale pontificatului, Benedict al XVI-lea a petrecut şi el o parte din concediu în munţii Alpi (de trei ori la Les Combes, o dată la Lorenzago şi o dată la Bressanone). Dar, din 2010, Josef Ratzinger a ales în exclusivitate orăşelul Castel Gandolfo pentru perioada estivă, dată fiind altitudinea potrivită, un spaţiu liniştit şi rezervat atât de necesar rugăciunii, studiului şi scrisului, dar şi o foarte bogată bibliotecă la îndemână, în orice moment.

Reşedinţa pontificală din Castel Gandolfo nu se compune doar din Palatul Apostolic. Acesta este străjuit de o grădină de vis, „locuită” de pini, chiparoşi şi stejari, de pomi de lămâi şi măslini, înşiruiţi printre alei de trandafiri, violete, hortensii şi magnolii. Fântâni, statui, colonete, scări monumentale baroce şi vestigii romane se întrec în a o înfrumuseţa, în vreme ce păsările ce şi-au găsit acolo un adăpost regal se îngrijesc de asigurarea unei coloane sonore unice prin frumuseţe şi virtuozitate.
Pe lângă grădina splendidă, domeniul pontifical de la Castel Gandolfo include şi o gospodărie agricolă model, în care tradiţia face casă bună cu acele tehnologii ce favorizează respectarea ambientului şi naturaleţea produselor.
Gospodăria agricolă de la Castel Gandolfo are un grajd modern cu 25 de vaci de lapte, o crescătorie cu 300 de găini pentru ouă şi 60 de pui. Ferma mai conţine o livadă seculară de măslini ce produce între 2000 şi 3500 de litri de ulei pe an şi o livadă cu pomi fructiferi, în special caişi şi piersici, şi o seră cu plante ornamentale.

La gospodăria din cadrul reşedinţei estive de la Castel Gandolfo, Benedict al XVI-lea a găsit în 2012 două noutăţi: două mici plantaţii de viţă-de-vie, una cu struguri negri şi alta cu struguri albi, dispuse la picioarele statuii Bunului Păstor şi doi măgăruşi care au fost recent donaţi Domeniilor Pontificale. Poate vor reuşi să aflăm ce noutăţi a găsit anul acesta Papa Francisc la reşedinţa pontifilor de pe malul lacului Albano.

Anca Mărtinaş (Din articolul „Castel Gandolfo, un loc în care Benedict al XVI-lea se simte fericit”, de acelaşi autor, publicat în „Actualitatea Creştină”, ANUL XXIII – nr.8/2012, august)