"Shalom! Un creştin nu poate fi antisemit": Papa Francisc
RV 24 iun 2013. Cuvintele Papei sunt clare ca lumina zilei: „un creştin
nu poate fi antisemit”. Primind luni în audienţă, la Vatican, membrii Comitetului
Ebraic Internaţional pentru Consultări Interreligioase (International Jewish Committee
on Interreligious Consultations), Sfântul Părinte a evidenţiat lunga relaţie de
prietenie între creştini şi evrei şi a încurajat la continuarea drumului ales.
De
două ori în discursul său adresat „fraţilor mai mari” Papa Francisc a repetat cuvântul
„Shalom!” - „Pace!”. Prima dată, la început, când a menţionat cei 40 de ani de „dialog
regular” între evrei şi creştini, care au contribuit la consolidarea „înţelegerii
reciproce şi a legăturilor de prietenie”. Apoi, la încheierea audienţei, când a oferit
şi a cerut „darul rugăciunii”.
Discursul Papei are respiraţia declaraţiei
conciliare „Nostra Aetate”, document care constituie „un punct fundamental de referinţă
pentru relaţiile cu poporul evreu”. ● „Biserica recunoaşte că «începuturile
credinţei şi alegerii sale se află deja, după misterul dumnezeiesc al mântuirii,
în Patriarhi, în Moise şi Profeţi». Şi, cât priveşte poporul evreu, Conciliul aminteşte
învăţătura Sfântului Paul, potrivit căruia «darurile şi chemarea lui
Dumnezeu sunt irevocabile» şi, totodată, condamnă cu fermitate formele de ură, persecuţiile
şi toate manifestările de antisemitism. Prin rădăcinile noastre comune, un creştin
nu poate fi antisemit!”.
O frază cu un impact puternic, care marchează
această primă ocazie de dialog a pontificatului cu „un grup oficial de reprezentanţi
ai unor organizaţii şi comunităţi ebraice”. Papa Francisc a subliniat că tocmai principiile
Conciliului Vatican II au marcat „parcursul de cunoaştere mai mare şi de înţelegere
reciprocă”, străbătut în ultimele decenii între evrei şi catolici, graţie diverselor
declaraţii şi gesturi importante ale predecesorilor săi. Acest parcurs, a observat
Sfântul Părinte, reprezintă „partea mai vizibilă a unei vaste mişcări, care la nivel
local s-a realizat parţial în lumea întreagă”. Papa a făcut referinţă aici la experienţa
sa ca arhiepiscop de Buenos Aires, unde au avut loc întâlniri de studiu şi dialog
cu evreii asupra „respectivelor identităţi religioase” şi, în acelaşi timp, asupra
„modalităţilor de a menţine viu simţul lui Dumnezeu într-o lume, în multe aspecte,
secularizată”. ● „În mai multe ocazii am discutat cu ei despre provocările
comune care îi aşteaptă pe evrei şi creştini. Dar mai ales, ca prieteni, ne-am bucurat
unii de prezenţa celorlalţi, ne-am îmbogăţit reciproc prin întâlnire
şi dialog, cu o atitudine de ospitalitate reciprocă, şi acestea ne-au ajutat să creştem
ca oameni şi credincioşi”.
Această prietenie reprezintă inevitabil „baza
unui dialog” care şi astăzi continuă să înregistreze progrese la nivel oficial. Dar
acest drum trebuie să fie bătut şi pe mai departe „implicând şi noile generaţii”:
● „Omenirea are nevoie de mărturia noastră comună în favoarea respectării demnităţii
bărbatului şi a femeii, creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, şi în favoarea
păcii care, mai presus de toate, este darul său. Îmi place să amintesc aici cuvintele
profetului Ieremia: «Eu – spune Domnul - ştiu gândurile pe care le am cu privire la
voi, gânduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o speranţă» (Ier
29,11)”.