Papa: Biserica să fie, precum Sfântul Ioan Botezătorul, vocea care proclamă Cuvântul până la martiriu

(RV – 24 iunie 2013) Precum Sfântul Ioan, Biserica este chemată să proclame Cuvântul lui Dumnezeu până la martiriu: a reliefat Papa Francisc la Sfânta Liturghie celebrată luni dimineaţă, în capela Casei Sfânta Marta, în sărbătoarea „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”.

Pontiful a spus încă o dată că Biserica nu trebuie să ia nimic pentru sine, ci trebuie să fie mereu în slujba Evangheliei. La Sfânta Liturghie, concelebrată printre alţii de cardinalul Gianfranco Ravasi, au luat parte un grup de preoţi şi colaboratori ai Consiliului Pontifical al Culturii şi un grup de angajaţi ai Comisiei Pontificale de Arheologie Sacră şi ai Oficiului Filatelic Numismatic Vatican.

Să urmărim serviciul colegului nostru Alessandro Gisotti:

În ziua în care Biserica sărbătoreşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Papa Francisc şi-a început omilia adresând urări tuturor acelora care poartă numele Ioan. Figura Sfântului Ioan Botezătorul nu este întotdeauna uşor de înţeles, a explicat Papa. „Gândindu-ne la viaţa sa, vedem că este „un profet”, unul care a fost mare om şi care a sfârşit asemenea unui sărman”.

Cine era aşadar Ioan? El însuşi ne explică atunci când spune: „Eu sunt o voce, o voce în pustiu”, dar este o voce fără Cuvânt, căci Cuvântul nu este el, ci un Altul”.

Iată aşadar care este misterul lui Ioan: „Nu pune niciodată stăpânire pe Cuvânt”, fiind în schimb cel care indică Cuvântul, cel care trasează calea. Sensul vieţii lui Ioan este de a-l indica pe Isus, a spus Papa Francisc mărturisind că este uimit de faptul că Biserica a ales ca sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul să aibă loc în perioada anului în care zilele sunt cele mai lungi, şi „mai luminoase”.

Şi într-adevăr Ioan era „un om al luminii, un purtător Al unei lumini care nu-i era proprie ci era un reflex de lumină”. Ioan este precum o lună care a primit lumina de la un soare, de la Isus, iar când Isus a început să predice „Lumina lui Ioan a început să se diminueze, să scadă”.
„Ioan Botezătorul a fost Voce, nu Cuvântul; a fost lumină, dar nu proprie”, a explicat Pontiful.


Inserţia vocii papei: „Vocaţia lui Ioan Botezătorul este de a se anihila”.
• „Ioan pare să fie nimic, vocaţia sa fiind cea de a se anihila. Când noi contemplăm viaţa acestui om atât de mare, atât de puternic, despre care toţi credeau că era Mesia, a acestui om care s-a anulat pe sine până la întunericul închisorii, contemplăm de fapt un mare mister. Noi nu ştim cum au fost ultimele zile ale lui Ioan. Ştim doar că a fost ucis, iar capul i-a fost oferit pe o tavă de argint, ca dar al unei dansatoare către o adulteră”.

În închisoare, Ioan a experimentat o serie de îndoieli şi angoase care-l fac să-i cheme pe discipoli pentru a merge la Isus şi a-l întreba: „Eşti tu Mesia, sau trebuie să-l aşteptăm pe un altul?”. Viaţa lui Ioan Botezătorul nu a fost scutită de momente de mare întuneric şi durere, figura acestui sfânt „făcându-mă mult să mă gândesc la Biserică”, a spus Episcopul Romei.
Biserica trebuie să asculte Cuvântul lui Isus, să-l proclame în mod curajos, fiind o Biserică fără ideologii şi fără viaţă proprie, în sensul că trebuie să reflecte – asemenea lunii – lumina soarelui, a lui Cristos:


Inserţia vocii Papei: „Domnul să dea Bisericii Bucuria slujirii Cuvântului”
• „Acesta este modelul pe care Ioan îl oferă nouă şi Bisericii, o Biserică care să fie mereu în slujba Cuvântului şi care să nu caute nimic pentru sine. Azi, am cerut în rugăciune harul bucuriei. Domnul să dea Bisericii bucuria slujirii Cuvântului, bucuria de a fi voce a Cuvântului, de a predica Cuvântul. Să-i cerem harul de a-l imita pe Isus, fără idei proprii, fără a lua Evanghelia în proprietate, fiind o Biserică voce, care indică Cuvântul, pe Isus, până la martiriu. Aşa să fie!”


R.V./A.M.