Papa Francisc: Creştinii să învingă tentaţia „de a da înapoi” şi a „progresului adolescentin”
(RV – 12 iunie 2013) Să nu ne fie teamă de libertatea dată de Duhul Sfânt: a subliniat
papa Francisc la Sfânta Liturghie de miercuri dimineaţă, din capela Casei Sfânta Marta
din Vatican. Pontiful a subliniat că în acest moment Biserica trebuie să se ferească
de două tentaţii: cea „de a da înapoi” şi cea a „progresului adolescentin”.
La
celebrarea euharistică a participat cardinalul brazilian João Braz de Aviz, un grup
de preoţi, călugări, călugăriţe şi laici din cadrul Congregaţiei pentru Institutele
de Viaţă Consacrată şi cardinalul Bernard Agré.
aici, serviciul audio:
Să urmărim
serviciul colegului nostru Alessandro Gisotti:
„Să nu
credeţi că am venit să abolesc Legea”: pe fundamentul acestor cuvinte adresate de
Isus discipolilor şi-a construit papa Francisc omilia, observând că acest fragment
evanghelic îi urmează celui despre Fericiri, „expresie a noii legi”, mai exigentă
decât cea a lui Moise. Această lege este „rodul Legământului” şi nu poate fi înţeleasă
fără aceasta, a spus Pontiful explicând că „această lege este sacră deoarece a condus
poporul la Dumnezeu”
Papa Francisc a comparat „maturitatea acestei legi”, asemenea
„mugurilor care explodează pentru ca floarea să apară” şi a explicat că Isus este
expresia maturităţii legii, vorbindu-ne despre doi timpi, fără a întrerupe continuitatea
dintre legea istoriei şi legea Spiritului:
• „Momentul împlinirii legii,
momentul în care legea ajunge la maturitatea sa: aceasta este legea Spiritului.
A merge înainte pe această cale este un pic riscant, dar este unica cale a maturităţii,
pentru a ieşi din timpii în care nu suntem maturi. Pe această cale spre maturitatea
legii, care vine tocmai cu predicarea lui Isus, există întotdeauna teamă, teama de
libertatea pe care ne-o dă Duhul Sfânt, a cărui lege ne face liberi! Această libertate
ne face un pic temători, căci avem frica de a confunda libertatea Duhului Sfânt cu
libertatea umană”.
Legea Duhului Sfânt „ne conduce pe o cale a discernământului
continuu pentru a împlini voinţa lui Dumnezeu şi acest lucru” ne înspăimântă. Această
frică, a explicat Pontiful, „are două tentaţii”: prima este cea de a da înapoi, de
a spune „se poate până aici, nu se poate de aici încolo”, astfel încât rămânem la
urmă „unde suntem”.
Acest lucru, a atras atenţia papa Francisc, este un pic
tentaţia fricii de libertatea Duhului Sfânt”. În legătură cu această teamă, Pontiful
a istorisit despre un superior general care, în anii '30, a făcut o culegere de norme,
de comportamente de evitat pentru a nu „ştirbi” propria carismă. După ce a terminat
această muncă durată ani de zile, acel superior general s-a dus la Roma pentru a se
consulta cu un călugăr benedictin, iar acesta i-a spus că făcând astfel „a ucis carisma
propriei Congregaţii”, prin uciderea libertăţii, căci carisma acelei congregaţii putea
da roade doar în libertate.
• „Aceasta este tentaţie de a merge
înapoi, pentru că ne simţim mai 'siguri' în trecut, dar siguranţa deplină este în
Duhul Sfânt, cel care ne conduce înainte şi care ne dă această încredere – cum spune
Sfântul Paul – o încredere mult mai exigentă, căci Isus ne spune: Adevăr,
adevăr vă spun vouă: cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece.
Siguranţa Duhului Sfânt este cu mult mai exigentă dar nu este asemenea siguranţei
umane. Nu-l putem controla pe Duhul Sfânt, aceasta este problema, iar dorinţa de a-l
controla este o ispitire”.
Pontiful a vorbit apoi despre o altă tentaţie,
cea a „progresului adolescentin”, care ne face să ieşim de pe calea cea dreaptă, să
luăm valori la întâmplare, făcând din acestea lege:
• „Luăm câte un aspect
cultural de aici, câte unul de acolo şi vrem să-l transformăm în lege, dar acesta
nu este un adevărat progres, ci unul de tip adolescentin, făcând precum adolescenţii
care vor să aibă totul, cu entuziasm, şi până la urmă ce se întâmplă? Se alunecă….
Aceasta este o altă tentaţie în acest moment, iar în acest moment al istoriei Bisericii
nu putem să mergem nici înapoi, nici nu putem ieşi de pe cale”.
Calea, a spus
Pontiful, „este cea a libertăţii în Duhul Sfânt, ce ne face liberi, a discernământului
continuu privind voinţa lui Dumnezeu pentru a merge mai departe pe această cale, fără
a merge înapoi, şi fără a ieşi de pe cale. Să-i cerem Domnului „harul de a ni-l da
pe Duhul Sfânt pentru a merge înainte”.