Cultura întâlnirii cu ceilalţi, fundamentul păcii: Papa, la Sf. Liturghie
RV 22 mai 2013. A face binele este un principiu care uneşte
întreaga omenire, dincolo de diversitatea de ideologie şi religii, şi creează acea
„cultură a întâlnirii cu celălalt” care stă la baza păcii: a spus Papa Francisc
la Sf. Liturghie celebrată miercuri dimineaţă în capela Casei Sf. Marta din Vatican.
Au luat parte mai mulţi angajaţi de la Guvernatoratul Statului Cetăţii Vaticanului
şi a concelebrat, printre alţii, card. Béchara Boutros Rai, patriarh de Antiohia a
maroniţilor.
Evanghelia proclamată la Sf. Liturghie de miercuri, în ritul roman,
ne vorbeşte despre discipolii lui Isus care împiedică o persoană din afara grupului
să facă binele. „Se lamentează” – a remarcat Papa la predică – pentru că spun: „dacă
nu e de-al nostru, nu poate să facă binele. Dacă nu este din partidul nostru, nu poate
să facă binele”. Dar Isus îi îndreaptă: „Nu-l opriţi, lăsaţi-l să facă binele”. Discipolii,
a reluat Papa, erau într-o anumită măsură „intoleranţi”, închişi în ideea de a fi
stăpânii adevărului, în convingerea că toţi care nu au adevărul, nu pot să facă binele.
Isus, însă, lărgeşte orizontul: rădăcina acestei posibilităţi de a face binele, pe
care toţi o avem, stă în faptul de a fi creaţi de Dumnezeu: ● „Domnul ne-a creat
după chipul şi asemănarea sa, şi suntem chipul Domnului. El face binele şi noi
toţi avem în inimă această poruncă: fă binele şi nu fă răul. Toţi. Dar –
ar spune unii – acesta nu este catolic, nu poate să facă binele. Ba da, poate
să facă binele. Mai mult, trebuie să-l facă. Nu ’poate’, ci ’trebuie’,
pentru că are această poruncă în inima sa. Dar – ar continua alţii –
acesta nu este creştin, nu poate să facă binele. Ba da, poate să-l facă, trebuie
să-l facă. În schimb, această închidere potrivit căreia se crede că binele nu poate
fi făcut în afară de toţi, este un zid care ne conduce la război şi la ceea ce unii
s-au gândit în decursul istoriei: să ucidă în numele lui Dumnezeu. Noi putem ajunge
să ucidem în numele lui Dumnezeu. Ceea ce, pur şi simplu, este o blasfemie. A spune
că poţi să ucizi în numele lui Dumnezeu este o blasfemie”.
Domnul,
în schimb – a reluat Papa la predică – ne-a creat după chipul şi asemănarea sa şi
ne-a lăsat această poruncă în adâncul inimii: „fă binele şi nu fă răul!”. „Domnul
ne-a mântuit pe toţi, pe toţi, prin sângele lui Cristos, pe toţi, nu doar pe catolici.
Pe toţi. Şi pe atei? Da, şi pe ei! Pe toţi. Şi acest sânge ne face fii ai lui Dumnezeu
de primă categorie. Am fost creaţi fii, cu asemănarea lui Dumnezeu, şi sângele lui
Cristos ne-a mântuit pe toţi. Şi noi toţi avem datoria de a face binele. Această poruncă
prin care toţi trebuie să facem binele este o cale frumoasă către pace, dacă noi,
fiecare după puterile lui, facem bine celorlalţi, ne întâlnim acolo, făcând binele,
atunci, încet încet, realizăm acea cultură a întâlnirii cu ceilalţi de care avem atâta
nevoie! A se întâlni cu ceilalţi făcând binele. ’Dar – ar putea spune unii – eu nu
am credinţă, sunt ateu’. Dar fă binele, ne întâlnim acolo!”.
A face binele
– a explicat Papa – nu este o chestiune de credinţă: este o datorie, o cartă de identitate
pe care Tatăl nostru a dat-o tuturor, pentru că ne-a făcut după chipul şi asemănarea
sa. Şi El face binele, întotdeauna. De aici, rugăciunea finală a Papei Francisc: ●
„Astăzi este Sf. Rita, patroana cazurilor imposibile, şi aceasta mi se pare
imposibil: să-i cerem acest har, harul ca toţi, toţi, toate persoanele,
să facem binele şi să ne întâlnim unii cu alţii în această lucrare, care este o lucrare
de creaţie, se aseamănă cu creaţia lui Dumnezeu Tatăl. O
lucrare de familie, pentru că toţi suntem fii ai lui Dumnezeu, toţi! Şi Dumnezeu ne
iubeşte pe toţi! Fie ca Sf. Rita să ne mijlocească acest har, care se pare
aproape imposibil. Amin!”.