Dialogul ne apropie de unitatea deplină. Întâlnirea dintre papa Francisc şi patriarhul
Tawadros al II-lea
(RV – 10 mai 2013) Rugăciune, dialog şi voinţă de a construi un raport „în
iubire reciprocă” ce vor permite realizarea „unor paşi spre deplina unitate”.
Aceasta este convingerea pe care papa Francisc a exprimat-o vineri dimineaţă,
primindu-l în audienţă în Vatican pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Copte, Tawadros
al II-lea. Este vorba de o întâlnire istorică ce are loc la 40 de ani de la prima
întâlnire dintre Paul al VI-lea şi Shenouda al III-lea, care a pus bazele începutului
unui parcurs teologic comun al celor două Biserici.
Să ascultăm serviciul
colegului nostru Alessandro De Carolis:
Prietenia şi confruntarea teologică
şi doctrinală sunt roade ale stagiunii post-conciliare, dar rădăcina spirituală din
care ia naştere apropierea este mult mai antică şi are culoarea sângelui martirilor
care au fost primii mărturisitori ai unităţii trupului eclezial. Sunt două punctele
pe care Papa Francisc le dezvoltă în legătură cu întâlnirea cu Tawadros al II-lea,
care poartă titlul de al 118-lea Papă al Alexandriei şi al Scaunului Sfântului Marcu,
adică al oraşului şi al evanghelistului care se află la originea Bisericii Ortodoxe
Copte. Papa Francisc l-a primit pe patriarhul Tawadros în Biblioteca Palatului Apostolic,
papa Francisc exprimându-şi imediat „marea bucurie” pentru această întâlnire pe care
a definit-o „un adevărat moment de har”.
• „Prezenta vizită întăreşte
legăturile de prietenie şi fraternitate care unesc deja Sediul lui Petru şi cel al
Sfântului Marcu, urmaş al unei inestimabile moşteniri de martiri, teologi, sfinţi
călugări şi discipoli ai lui Cristos care, timp de generaţii şi generaţii,au dat mărturie despre evanghelie, deseori în situaţii foarte dificile”.
Vin
din „ţara Nilului”, dintr-o Biserică veche de 19 secole şi dintr-un pământ patrie
a monahismului, aminteşte Tawadros II, exprimând la rândul său bucuria pentru întâlnirea
cu Papa Francisc şi invitându-l în ţara sa:
• „May this visit of love and
brotherhood be the first…” Îmi exprim speranţa ca această întâlnire să fie
prima dintr-o lungă serie de întâlniri de iubire şi fraternitate între cele două mari
Biserici. De aceea propun ca pe 10 mai, în fiecare an, să se celebreze sărbătoarea
iubirii fraterne dintre Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă Coptă”.
Ideea
unei sărbători comune este pasul ulterior pe drumul început pe 10 mai 1973, când Paul
al VI-lea şi predecesorul Patriarhului Tawadros, Papa Shenouda al III-lea semnau „Declaraţia
comună” punând „piatra fundamentală” a dialogului ecumenic bilateral copto-catolic,
a amintit papa Francisc.
• „Suntem fericiţi să putem confirma azi
ceea ce iluştrii noştri predecesori au declarat în mod solemn, suntem fericiţi să
ne recunoaştem uniţi de unicul Botez, a cărui expresie fundamentală este rugăciunea
noastră comună, de care se leagă dorinţa arzătoare privind ziua în care – împlinindu-se
dorinţa Domnului, ne vom putea împărtăşi din acelaşi potir (…) Sunt convins că, prin
călăuza Duhului Sfânt, rugăciunea noastră perseverentă, dialogul şi voinţa de a construi,
zi de zi, comuniunea în iubirea reciprocă, să ne permită să facem noi şi importanţi
paşi spre deplina unitate”.
Desigur, a adăugat papa Francisc, „suntem de
asemenea conştienţi că parcursul care ne aşteaptă poate fi încă foarte lung”. Totuşi,
în privinţa a ceea ce deja s-a realizat şi este simbolizat de „momente luminoase”
care până aici au delineat o progresivă şi intensă comuniune, reprezentată şi de întâlnirea
din 2000, de la Cairo, dintre Shenouda al III-lea şi Ioan Paul al II-lea, pelerin
al Jubileului, se conturează o ulterioară garanţie, care nu i-a naştere, a spus, dintr-un
moment de bucurie ci, din ceea ce defineşte, „ecumenismul suferinţei”.
•
„Precum sângele martirilor a fost sămânţă de forţă şi de rodnicie pentru Biserică,
astfel împărtăşirea suferinţei cotidiene poate deveni un instrument eficient de unitate.
Şi acest lucru este adevărat, într-un anumit mod, chiar şi în cadrul amplu al
societăţii şi al raporturilor dintre creştini şi necreştini: din suferinţa comună
pot încolţi, cu ajutorul lui Dumnezeu, iertarea şi împăcarea”.
La finalul
întâlnirii, papa Francisc şi Tawadros al II-lea s-au recules într-o rugăciune comună
în capela Redemptoris Mater din Palatul Apostolic, caracterizată de recitarea împreună
a rugăciunii „Tatăl Nostru” şi a „Rugăciunii Păcii”.