Cum contribuie presa la crearea unei imagini negative despre romi. "Dacă spun rom..."
- raportul Asociaţiei Naga
(RV, 09 mai 2013) Rezultatul unui studiu asupra presei, care a analizat
cum abordează mass-media ştirile despre romi şi sinti, a fost prezentat la Milano
de către Asociaţia Naga. Voluntarii acestei organizaţii au monitorizat timp de 10
luni, din iunie 2012 până în martie 2013, nouă agenţii de presă naţionale şi locale.
Rezultatele confirmă ipoteza presupusă iniţial, şi anume că presa contribuie la construirea
unei imagini negative asupra acestor minorităţi, studiul observând şi mecanismele
folosite în acest scop.
Natascia Curto, unul dintre voluntarii acestui
raport a fost intervievată de către colega noastră Adriana Masotti:
Curto:
Din păcate, de multe ori, romii şi sinti sunt asociaţi cu evenimente negative chiar
şi atunci când, în realitate, sunt nevinovaţi; simplul gest de a traversa un cartier,
de a merge pe stradă – activităţi pe care toţi le facem, când sunt făcute de un rom
trag un semnal de alarmă. Acest lucru creează, în mod evident, o distanţă, o neîncredere
a persoanelor care îi asociază pe romi cu nişte persoane periculoase şi rele, motiv
pentru care sunt şi mai mult discriminate în acţiunile cotidiene. De exemplu, când
intră în magazine, de multe ori li se cere să plece, atitudine care face şi mai grea
integrarea lor în societate.
Massotti: De multe ori, vorbind despre evenimente
negative, se pot citi informaţii despre romi chiar şi atunci cânt aceştia nu sunt
protagoniştii acelor fapte…
Curto: Exact. Sunt aduşi în discuţie pentru simplul
motiv că există. De exemplu, pentru că există o tabără de romi în apropierea unui
loc unde a avut loc un eveniment negativ se spune că aceştia sunt cu siguranţă vinovaţi.
În mod concret, simplul fapt de a fi rom devine o vină, iar noi ştim că, de multe
ori, persoanele rom trebuie să-şi tăinuiască etnia la locul de muncă pentru a nu fi
concediate imediat. Aceasta este în mod cert consecinţa unei prejudecăţi, aceea că
o persoană de etnie romă fură.
Massotti: O altă modalitate folosită de presă
referitor la romi este aceea de a crea o separare între noi şi ei…
Curto:
Da, această separare între persoanele pe care noi le percepem ca fiind asemănătoare,
ceilalţi cetăţeni, şi romii; o separare care este construită, dar care nu vine construită
doar pentru romi. Dacă suntem puţin atenţi o să observăm că, în acest moment istoric,
persoanele cele mai vulnerabile, persoanele cele mai marginalizate, sunt considerate
vinovate pentru dificultăţile noastre, ale tuturor.
Massotti: Voi faceţi un
apel către jurnalişti spunându-le că au o mare responsabilitate, dar şi o oportunitate…
Curto:
Cu siguranţă: acest studiu nu a fost făcut pentru a spune „Ah, voi, jurnaliştii, vă
comportaţi rău”, ci doar pentru a reliefa că jurnaliştii au o mare oportunitate, aceea
de a acţiona în mod pozitiv. Un exemplu banal ar fi acela de a merge pentru a le asculta
pe aceste persoane, pentru a le cunoaşte istoria şi pentru a le înţelege mai bine.
Această propunere nu o facem doar jurnaliştilor, ci şi cetăţenilor. Îi invităm pe
toţi oamenii ca în conversaţiile lor cotidiene, la locul de muncă, profesorii, să
încerce să contrasteze puţin stereotipurile despre romi pentru a nu perpetua imaginea
lor negativă, atât de împământenită în cultura noastră.
Massotti: Voi cereţi
să nu mai fie difuzate declaraţii despre romi preluate de la oameni fără niciun comentariu
…
Curto: Da, din păcate, de multe ori, se întâmplă acest lucru. Declaraţii
de genul „Romii fură”, „Sunt hoţi”, nu pot fi făcute pentru că jurnalistul ar fi imediat
acuzat de discriminare, de aceea declaraţiile sunt puse pe seama unor terţe persoane.
Noi îi invităm pe jurnalişti să verifice sursa acestor informaţii pentru a face diferenţa
între fapte şi declaraţii nefondate. Aşadar, vecinul meu este liber să creadă că sunt
o hoaţă, dar acest lucru nu justifică publicarea acestei informaţii într-un ziar… (RV
– Adriana Masotti – H.A.C.)