Papa Francisc: un bun creştin nu se plânge, ci înfruntă durerea cu bucurie
(RV – 7 mai 2013) Chiar şi în mijlocul încercărilor, creştinul nu este niciodată
trist ci mărturiseşte mereu bucuria lui Cristos, a subliniat papa Francisc la Sfânta
Liturghie celebrată marţi dimineaţă, în capela Casei Sfânta Marta din Vatican. Papa
a subliniat că „suportarea cu bucurie” a încercărilor ne face să devenim tineri. Alături
de Sfântul Părinte au concelebrat cardinalul Angelo Comastri şi cardinalul Jorge María
Mejía, la celebrarea euharistică participând un grup de angajaţi ai Fabricii Sfântul
Petru.
Colegul nostru, Alessandro Gisotti, ne oferă mai multe amănunte:
Chiar şi în încercări, creştinii sunt bucuroşi şi nu sunt niciodată
trişti, a subliniat papa Francisc care a pus accentul pe bucuria despre care dau mărturie
Paul şi Sila, chemaţi să înfrunte închisoarea şi persecuţiile pentru vestirea Evangheliei.
Erau plini de bucurie pentru că-l urmau pe Isus pe calea Pătimirii, o cale pe care
Domnul o parcurge cu răbdare, a explicat Sfântul Părinte:
•
„A pătrunde înţelesul răbdării: acesta este calea pe care ne-o învaţă Isus nouă, creştinilor.
A trăi răbdarea… Aceasta nu înseamnă să fim trişti. Nu, nu, este cu totul altceva.
Răbdarea înseamnă a suporta, a purta pe umeri greutatea dificultăţilor, a contradicţiilor,
a încercărilor. Înseamnă acest comportament creştin al suportării, al pătrunderii
înţelesului răbdării. Este ceea ce Biblia ne spune cu un cuvânt grec: Hypomoné, dar
care este atât de plin de înţeles, a cărei semnificaţie este a suporta în viaţa şi
munca de fiecare zi contradicţiile, încercările, toate aceste situaţii. Paul şi Sila
suportă chinurile, umilinţele, Isus le-a suportat şi a trăit pe deplin răbdarea. Acesta
este un proces – îmi permit să folosesc cuvântul „proces” – un proces de maturitate
creştină, prin mijlocirea căii răbdării. Este un proces ce necesită timp şi care nu
are loc de la o zi la alta, dar care nevoie de toată viaţa pentru a se ajunge la maturitatea
creştină. Este asemenea vinului bun”.
Papa a amintit că mulţi martiri erau
bucuroşi, de exemplu martirii din Nagasaki care se ajutau reciproc „în aşteptarea
momentului morţii”. Despre unii martiri – a spus Papa – se spunea că mergeau la moarte
ca la o „petrecere de nuntă”. Suportarea este un comportament normal al creştinului,
dar nu este o atitudine masochistă, ci o modalitate care conduce „pe calea lui Isus”.
• „Când vin necazurile, sosesc şi multe tentaţii. De exemplu plângerile,
precum: 'Uite ce îmi este dat să trăiesc' şi, un creştin care se plânge continuu,
neglijează comportamentul de bun creştin şi devine în schimb domnul sau doamna tânguire,
pentru că se plâng mereu de orice, nu-i aşa? În schimb creştinului îi este caracteristică
tăcerea în suportarea Crucii, o tăcere ce nu este tristă. De multe ori este o tăcere
dureroasă, foarte dureroasă, dar nu este tristă, pentru că inima este în pace. Paul
şi Sila se rugau în pace. Aveau dureri, pentru că erau plini de răni, dar suportau
în pace. Această cale a suportării ne face să aprofundăm pacea creştină, ne întăreşte
în Isus”.
Şi creştinul este chemat să suporte aşa cum a făcut Isus, „fără să
se plângă, suportând în pace”, a mai spus papa Francisc, insistând asupra faptului
că „pătrunderea în răbdare reînnoieşte tinereţea noastră şi ne întinereşte”.
•
„Cel răbdător este cel care, în timp, este mai tânăr. Să ne gândim la bătrânii
şi bătrânele din aziluri, la cei care au suportat atâtea în viaţă: să privim ochii,
ochii tineri, au un spirit tânăr şi o reînnoită tinereţe. Şi la aceasta ne îndeamnă
Domnul, la această reînnoită tinereţe pascală pe care calea iubirii, a răbdării
chinurilor dar şi – îmi place să spun – de a ne suporta unul pe celălalt. Pentru că
trebuie să acţionăm cu caritate, cu iubire, căci dacă eu trebuie să te suport pe tine
şi tu trebuie să mă suporţi pe mine şi astfel mergem înainte pe calea lui Isus. Să-i
cerem Domnului harul suportării, har ce ne dăruieşte pace, harul capacităţii inimii
de a suporta cu bucurie pentru a deveni mereu tot mai tineri, precum vinul cel bun:
mai tineri, cu această reînnoită tinereţe pascală a spiritului. Aşa să fie”.